Chestiunea zilei 01.12.07

Mesaj iniţiat de DRAKO

Bah...plm ai dreptate... Judecand dupa luptele date de stramosii nostrii si dupa cei care au condus aceasta tara frumoasa prin secolele anterioare ar trebui sa fiu mandru ca sunt roman... Oare cate tari se pot lauda cu fosti voievozi care sa nu fi pierdut nici o batalie sau care sa fi domnit 47 de ani?
Dar cand ma uit la toti patibularii din parlament mi se scarbeste... Lumea il stie pe Hagi...asta nu ma face sa ma mandresc ca sunt roman...daca ziceau de Nadia, Brancusi sau alti ilustri oameni ai trecutului si putini si ai prezentului ma simteam si eu bine... Altu contemporan...Doroftei...ala chiar e om calumea, si la cati pumni si-a luat sa fie in stare sa vorbeasca in maniera in care vorbeste este de-a dreptul magnific!
Romania este privita atat de urat de unele tari incat imi vine sa intru in pamant de rusine...a cam trecut vremea cand Romania era zidul intre dominatia Imperiului Otoman asupra Europei...si Europa a uitat...
Daca sunt mandru ca sunt roman? Pentru zilele de azi nu...pentru zilele ce-au fost da!

Si pentru ca noi refuzam sa sustinem prostia care se propaga din ce in ce mai amenintator, trebuie sa fim mandri.
Exact cum spuneam si in postu' dinainte.... daca Romania e privita ca fii cea mai de rahat tara , exportatoare de hoti si muncitori la negru, de ce sa nu fim noi aceia care le demonstram contrariul?
Cum il contracaram si pe wraji odata: "esti mai vinovat decat ei pentru ca nu-ti pasa".
Asadar , La multi ani romanii mei dragi, hai sa ne aducem aminte macar azi de ce a fost frumos.

Iris - Floare De Iris

Din moment ce nu ne putem alege nationalitatea sau parintii...am raspuns DA
Nu ma face mandru` ca sunt roman prezentul...ci istoria...dar ma intreb oare cati s`au obosit sa citeasca macar un rezumat din scrierile cronicarilor(Ureche,Costin,etc.)sa vada ce istorie bogata/zbuciumata a avut aceasta tara...mi se pare stupid sa dai o reclama la bere si sa zici ca esti mandru` de nationalitate.In prezent nu-mi furnizeaza prea multe sperante aceasta tara,cum de altfel nici eu nu-i furnizez ei(prin dorinta de a continua studiile in alta parte),dar este in plina expansiune si dezvoltare...de asta continui sa sper,poate ca o sa se mai indrepte lucrurile,nu este nimic sigur in ziua de azi in Romania si asta ma ingrijoreaza cel mai mult.
Ar merita oare sa-mi dau viata pentru ea?
Nu.

DA!

Nu am stiut cum e sa fii intr-adevar romana pana nu am plecat din tara si pana nu am vazut pe adevaratii romani cum muncesc umiliti pentru ca celor care au ramas in urma sa le fie bine.
Inainte sa plec nici nu vruiam sa aud pe cineva sfatuindu-ma sa raman aici, aveam ceva in cap si nimeni nu ma putea intoarce din hotararea mea.

Cand am ajuns acolo nu stiam cum sa fac sa ma intorc, simteam cum tot ce aveam mai drag e pierdut sau e catre calea pierzaniei.
M-am intors si pot spune ca momentan imi e mai greu ca atunci dar nu regret decat faptul ca am plecat, faptul ca am pierdut un an din viata si ca acum puteam sa fiu asa cum ma vad peste un an.
Sunt mandru ca sunt roman dar uneori mi-e rusine cu semenii mei.
Imi place Romania, imi place Craiova si nu m-as muta de aici nici in ruptul capului.

Sunt mandru ca sunt roman in primul rand pentru ca ma bucur de viata zi de zi si ca incerc in tot ce fac sa iasa bine, dar uneori si pentru neajunsurile pe care cred ca toata lumea le are, orice tara de altfel le are ma referm la economie, la oameni, putere. Nu prea stiu ce sa zic pentru ca nu m-am gandit inca la acest subiect sa imi pun intrebarea dar astazi de 1 Decembrie vazand anuntul am zis sa scriu si eu aici.
Am doar 16 ani pot sa gandesc aproape ca un om matur, gandindu-ma la Romania ma gandesc la mine dar si la persoanele din jurul meu, unele fiind cu situatie materiala mai buna , unii cu alta mai rea, asta e cel mai greu de suportat in tara asta pentru ca unii se dezvolta repede iar altii prea incet. Cred ca necesar pentru tara asta ar fi putina creativitate, imaginatie dar si vointa cum a fost in trecut, referindu-ma la marii cercetatori, la Aurel Vlaicu, Henry Coanda si de ce nu gimnasta Nadia Comaneci. In viitor numai bine si Traiasca Romania!

Am invatat ceva de la un unchi de`al meu care statea in Germania..a venit la noi in vizita intr`un an si spunea ca ar face orice sa isi cumpere un teren la Brasov(acolo s`a nascut) ca sa`si petreaca batranetea in locul natal,iar daca ar murii ultima dorinta ar fi fost sa fie ingropat in Romania...si din pacate in acelasi an cu cateva luni mai tarziu dupa ce plecase de la noi s`a stins din viata in urma unei boli si ultima lui dorinta s`a indeplinit,pt ca atat de mult isi dorea sa se intoarca in tara incat din pacate s`a intors prea devreme si definitiv.Si am invatat ceva simplu si firesc : oriunde m`as duce si cat de bine mi`ar fi tot in Romania m`as intoarce la familia si prietenii mei! Sunt mandra ca sunt romanca si nu mi`e rusine sa o zic indiferent de situatie!

da clar !!

Nu poti fi mandru (sau rusinat) de o calitate pe care n-ai obtinut-o prin merit sau prin optiune.

Nu te-a intrebat nimeni daca vrei sa te nasti roman si n-ai fost declarat roman de un juriu care ti-a evaluat, in prealabil, virtutile. Te-ai trezit roman, asa cum te-ai trezit barbat sau femeie, brunet sau blond, inalt sau scund. A spune, asadar, “sunt mandru ca sunt roman” e totuna cu a spune “sunt mandru ca am nasul carn”, sau “sunt mandru ca am ochi albastri”. Intrucat a fi roman nu e o alegere personala si nici un premiu acordat prin concurs, ci o determinare innascuta, nici mandria, nici jena, nici recunostiinta, nici insatisfactia n-au ce cauta aici. Mai departe: nu poti fi mandru de a apartine unei categorii atat de largi, incat ea contine, inevitabil, elemente contradictorii. Nu poti spune “sunt mandru ca sunt om”. Exista oameni care justifica, eventual, mandria de a fi om, dar exista si cazaturi, ticalosi, rebuturi, care fac specia de ras. La fel, exista romani de a caror concetatenie poti fi flatat, si exista altii care ne strica firma. Poti fi mandru de Eminescu, dar nu poti fi mandru de Alexandru Draghici sau de Ramaru. In cel mai bun caz, ai putea fi deci indreptatit sa fii mandru ca esti om cumsecade (nu om in general), sau roman de isprava (nu roman in general), desi a fi “mandru” de o calitate proprie, chiar reala, e oricum un comportament discutabil. Pe de alta parte, e cu totul nedrept ca romanii nereusiti sa se simta mandri ca fac parte din aceeasi categorie cu romanii reusiti. E scandalos ca Mischie sa fie mandru ca e din neamul lui Stefan cel Mare. Daca romanii sunt P.P.Carp, Bratienii, Maniu, Elisabeta Rizea, Enescu si Brancusi, ma bucur sa fac parte din aceeasi comunitate cu ei. Dar daca romanii sunt Ionescu-Caion, Horia Sima, Emil Bobu, Aurelian Bondrea si altii ca ei, nu sunt prea incantat de vecinatate. Romanii de anvergura, romanii de buna calitate slujesc frecvent de paravan, sau de instanta legitimatoare pentru tot soiul de derbedei, grabiti sa-si asume merite cu care n-au nimic in comun. Unii se comporta ca si cum meciul castigat de o echipa romaneasca e o victorie personala, o isparava a muschilor proprii. Copiii care se disting la olimpiade, gimnastele, campionii, muzicienii, scriitorii care ajung la o notorietate transnationala sunt resimtiti ca alibiuri ale valorii proprii. Chibitul e mandru de talentul celui din teren si ajunge sa se identifice cu el. Au castigat “ai nostri”, i-au batut “romanii nostri”, “suntem cei mai buni” sunt expresiile candide, dincolo de care se ascunde convingerea absurda ca cel care le profereaza e el insusi subiectul succesului. Nea Ghita il aplauda pe Ilie Nastase, ca pe un delegat al competentei proprii. Ilie nu e decat prelungirea pe teren a lui nea Ghita, instrumentul lui de lupta, mana lui dreapta. Romanul e cand Hagi, cand Nadia Comaneci, cand Tiriac, cand Brancusi, cand Mircea Eliade. Epuizat de atatea performante, el adoarme, in cele din urma, obosit, dar mandru. A invins pe toate fronturile. In dimineata urmatoare, lucrurile reintra, pentru o vreme, in normal: mici chiuluri si triserii cotidiene, stazi cu gropi, preturi mari, politicieni mincinosi etc. (“Treaba romaneasca...”) Intrebat, in particular, ce mai face, romanul raspunde cu obida: “Fac pe dracu! Nu vezi in ce hal suntem? Ce tara e asta?”. Dar intrebat de un reporter, in fata camerei de luat vederi, el se recompune, isi aduce aminte de stramosi si zice, fara sa clipeasca: “Sunt mandru ca sunt roman!”.

Cata vreme vom trai de pe urma meritelor altor romani, ale marilor romani, nu vom face din Romania o tara de care sa fim mandri. Fiecare roman ar trebui, dimpotriva, sa-si puna problema meritelor sale personale, a succeselor lui, a efortului lui. Mandria de a fi roman e ceva care trebuie luat nu ca punct de plecare, ci ca scop de atins. Altfel, in loc sa fie un combustibil energizant, ea va ramane ceea ce este de multa vreme: un drog si un somnifer.

nu...au avut altii grija sa ma faca sa imi fie jena sa recunosc ca sunt romanca....oltean da...

Mesaj iniţiat de DRAKO

Hmm...da...si punctul asta de vedere este de luat in seama...
Azi veni la sala o italianca cu un roman ca sa trimita niste poze de pe un mail catre Italia; erau de la o inmormantare a unui tigan/tiganci si unele cu primarul(se pare ca a murit acolo cineva si italienii incercau sa ajute familia). Intrai pe contul romanului si trimisai pozele pe care ea le dori la adresa pe care o vru. Italianca incerca sa il puna pe romanu cu care venise sa traduca, dar nu fu nevoie deloc Cand veni momentul sa plateasca nu stiui cat sa ii cer...ii zisai ca 1 leu. Ii zisa romanul sa imi dea mai mult si chiar vru si insista sa imi dea 10 lei dar refuzai si ii luai decat un leu. Pleca tipa destul de mirata dar totusi se vedea ca facui o impresie buna. Ma intorsai catre Bogz, care era in vizita, si ii zisai ceva in genu ca macar noi sa schimbam impresia cat de cat...
Ai pus acel clip (pe care sper ca toti sa il vada) dar nu este totul...sunt atatea care ar mai fi trebuit spuse... Trebuie sa schimbam un pic ideea ca din Romania nu au venit decat Dracula si cu tiganii... Trebuie sa le aratam ca si noi avem mere bune si mere stricate ca mai toate tarile... Trebuie sa informam toata Europa (inca o data) ca poporul asta e responsabil ca acum nu se vorbeste turca in taramurile lor... Trebuie sa cinstim pe cei ce au protejat granitele si limba si obiceiurile... Dar nu o facem! Veteranii din razboi au o pensie mizera si sunt tratati in ultimul hal de catre toti, mai putin in perioade ca acestea cand ii mentioneaza, mai mult de impresie pentru campanie decat pentru libertatea pe care o avem din cauza lor! Am fost un neam care am facut fata la tot ce ni s-a aruncat in ring, am luptat cu ce am avut chiar daca nu am avut sanse, am invins pentru ca iubirea de tara era atat de puternica si spiritul romanului implacabil la toate vitregiile indurate! Am FOST...asta e problema... Acum suntem tigani cu totii... Trebuie schimbat ceva in atitudinea romanului si a copiilor! Pentru ca ei trebuie sa stie ceea ce am reprezentat noi in timp...

Thumbsup pentru corectitudine si omenie. Poate ca asta nu o sa schimbe nimic. Insa gandul ca ai incercat sa schimbi ceva e mai presus decat aia 9 lei pe care ii refuzasi. Cel putin pentru mine ar fi asa.
Cum zici si tu, a fost! Dar asta nu inseamna ca era aia frumoasa a apus cu totul. Nu stii ce se spune, ca istoria se repeta tot timpul. Poate peste 500 de ani, urmasii nostri vor trai intr-o perioada parjolita din nou de razboaie. Daca noi mentinem spiritul national viu, si nu ne rromanizam complet, poate ca urmasii nostri vor gandi cum au gandit razesii lui Stefan sau motii lui Avram.

Hai sa-ti zic, relativ la valorile noastre. Eu, ca si programator, urmaresc domeniul si oamenii care lucreaza in domeniu. Si pot sa spun ca fata de straini, o ducem exceptional. Faptul ca lucreaza romani si microsoft e doar un detaliu. Romanii sunt la un nivel inalt in domeniul Computer Science.
Si lucrul asta pe mine ma incurajeaza sa imi doresc mai mult, sa vreau mai mult de la mine, pentru ca potential exista. Acum 2 veri am fost in Vrancea, la un concurs national, ma rog, irelevant pentru ce era concursul. Insa tin sa spun ca am avut mici intalniri cu diversi care au ajuns "bine" ca si programatori (google, etc.). Lucruri ca astea ma fac sa fiu mandru ca sunt roman.

Ma simt foarte mandru pentru ca m-am nascut in Romania, desii am avut multe momente in viata care au fost foarte grele si m-au doborat atat pe mine cat si pe familie deoarece nivelul de trai este foarte scazut in Romania. Dar asta nu inseamna ca nu au fost si sclipiri, acele luminite la capatul tunelului care m-au facut fericit, iar Romania pot sa zic mi-a oferit destule momente de fericire privind viata de zii cu zii, cat si sa zicem ultima calificare a nationalei Romaniei de fotbal si nu numai. Suntem un popor unit atunci cand vrem si intotdeauna voi fii mandru ca sunt roman, si mai ales ca m-am nascut in Craiova... La Multi Ani Romania!!!