- EUR
- 4,9762
Vezi rezultatele sondajului: Obisnuiti sa respectati traditiile si obiceiurile de Rusalii?
- Votanţi
- 7. Nu poţi vota in acest sondaj
-
Chestiunea zilei - 14.06.2019
Obisnuiti sa respectati traditiile si obiceiurile de Rusalii?
"Rusaliile, zile cunoscute si ca Pogorarea Duhului Sfant, reprezinta sarbatoarea crestina care comemoreaza pogorarea Sfantului Spirit asupra ucenicilor lui Hristos si se celebreaza la 50 de zile dupa Invierea Mantuitorului (duminica, 4 mai si luni, 5 mai, anul acesta).
In popor se spune ca Rusaliile sunt fiinte malefice, precum ielele, si pentru a scapa gospodariile de ele, in sambata dinainte se pun la porti ramuri verzi de tei. Ele umbla prin vazduh si ii pedepsesc pe cei care nu respecta ziua de sarbatoare.
Fiind niste zane ale apelor, se spune ca nu este bine sa te scalzi in zilele lor, pentru ca exista riscul sa te ineci.
Femeile trebuie sa mearga la biserica cu frunze de nuc, iar dupa ce sunt sfintite sa le aseze la streasina caselor, pentru a-si feri locuinta de necazuri. Tot pentru a pazi casa de Rusalii, necazuri si ghinioase, se da pe prag cu usturoi. Spiritele acestea rele mai sunt indepartate si prin ritualuri galagioase si pocnituri cu ramuri de tei.
Se mai spune in popor ca ramurile de tei, soc sau de mure sfintite in aceasta zi au puteri vindecatoare, dar doar pana in ziua de Sanziene.
In unele zone din tara se danseaza "Jocul Calusarilor", care ar fi cel mai bun leac pentru cei atinsi de Rusalii, fiind considerat un joc tamaduitor, care aduce sanatate si noroc. Aceste spirite le iau mintile oamenilor prin cantece si boala seamana cu o transa ce nu poate fi inlaturata decat de puterea dansului calusarilor.
In alte zone, calusarii merg prin casele oamenilor si colinda pentru a indeparta spiritele rele, iar gazdele ii primesc cu frunze de nuc, cu pelin, usturoi, apa si sare.
Din batrani se mai spune ca de Rusalii trebuie unse ugerele vacilor ca sa dea mult lapte.
In Ardeal, exista o traditie numita "udatul nevestelor", cand femeile maritate sunt stropite cu apa pentru a fi ferite de necazuri.
Tot in Ardeal exista si traditia "impanatului boului". Un bou impodobit cu fel si fel de ornamente din flori este plimbat prin tot satul, iar cand ajunge in fata bisericii, preotul trebuie sa il sfinteasca. Apoi, toti cei prezenti trebuie sa bea, inainte ca boul sa fie eliberat. O fata tanara trebuie sa il stapaneasca si sa ocoleasca o masa de trei ori. Potrivit traditiei, acea fata se va casatori in anul ce urmeaza.
Tot pentru a nu fi "luat de Rusalii" e bine sa nu te certi in aceste zile si sa nu dormi in aer liber. Nici pe camp nu este bine sa mergi in aceste zile pentru a nu fi "luat de iele" si nici in copaci prea inalti sa nu te urci."
-
-
Serios vorbind, fara nicio caterinca am vorbit cu mai multi care le-au vazut de-a lungul vietii. Evitati sa mergeti zilele astea prin locuri slab iluminate, prin campuri, paduri etc.
Radem, glumin dar lucrurile serioase sunt chiar serioase. Ele fac parte din panteonul mitologic roman, din mitologia Romana din cele mai vechi timpuri, incepand cu timpul Dacilor, Tracilor unde au inceput sa fie documentate dar si inainte de el.
Cele Nepomenite Nume eufemistic dat reprezentărilor malefice feminine care apar în nopţile de vară, sinonime cu *Ielele, Cele Sfinte, Dânsele, Doamnele, Fetele Câmpului, *Frumoasele, Împărătesele Văzduhului, Măiestrele, *Miluitele, Puternicele, *Rusaliile, *Şoimanele, *Ursoaicele,*Vântoasele, Zânele. C.N.sunt atestate în Moldova (Bacău, Botoşani) şi Oltenia (Mehedinţi) .
lele Reprezentãri mitice feminine care apar noaptea, înainte de cântatul cocosilor, în perioada cuprinsã între Paste si *Rusalii, sinonime cu Cele Sfinte, Dânsele Doamnele, Fetele Câmpului, *Frumoasele, Împărătesele Văzduhului, *Măiestrele,*Miluitele, Puternicele, *Rusaliile, *Şoimanele, *Ursoaicele, *Vântoasele, Zânele. I.-Ie sunt spirite rebele ale morţilor care, după ce au părăsit mormintele la *]joimari şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în Iăcaşele lor subpământene. Pentru a le îmbuna li se dau nume eufemistice (zâne. frumoase, şoimane etc.) sau provenite din pronume personale şi demonstrative la persoana a III-a (ele, dânsele, cele). Spre deosebire de *Strigoii morţii care apar şi provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, I.-Ie populează peisajul mitic românesc pe timpul verii. Au înfăţişare antropomorfă: fecioare îmbrăcate în alb, copile frumoase, sfinte, fecioare bătrâne, spirite sau duhuri rele în număr fără soţ (3-5-7-9), mai rar-în număr cu soţ. Asemănător unor reprezentări mitice masculine (*Filipilor, *Sântoaderilor, *Circovilor, *Căluşarilor), I.-Ie apar în cete. Prin Banat fiecare membră a cetei poartă câte un nume: Rudeana, Ruja, Păscuţa, Trandafira, Consânzeana, Sânziana, Magdalena, Tiranda, Ana, Todosia etc. Locuinţa lor s-ar afla prin codrii neumblati şi neatinşi de topor şi de piciorde om, prin văzduh, pe câmpii, pe ostroave pustii, pe ape mari .Ele pot fi văzute pe timp de noapte, plutind şi fâlfâind prin aer, pe la fântâni, prin pomi, pe sub streşinile caselor. Umblă însoţite de lăutari (fluieraşi, cimpoieri), sună din clopoţei, bat din tobe şi trâmbiţe, joacă (hora, brâuletc.), întind mese pe iarbă verde, beau, petrec, chiuiesc si cântă în cor: Dacă n-ar fi lăsat Dumnezeu / Leuşten şi Odolean, /Avrămeasă, Cârtăneasă, / Ar fi lumea toată a noastră!. Pe locul unde întind hora iarba rămâne pârjolită. Dacă se întâmpla să fie văzute sau auzite de cineva, acela nu trebuie să se mişte sau să le vorbească. I.-Ie pedepsesc oamenii făcători de rele, pe cei care nu le respectă zilele, care dorm noaptea sub pomi sau sub cerul liber, care ies noaptea la fântână să aducă apă prin ridicarea lor pe sus, în vârtejuri, prin pocire şi sluţite. Diferite forme de reumatism şi maladii neuropsihice sunt numite, de popor, luat din lele, lovit de lele, apucat de lele, luat din Rusalii, rămas şoimărit, ologit de Dânsele. De aceste boli se putea scăpa prin descântece de Iele sau de Dânsele, prin cetanie la mănăstire, prin intrarea suferindului în hora Căluşului) sau prin sărirea acestuia de *Căluşari la Rusalii. Local, acolo unde se numesc Ursoaicele, I.-Ie urseau copiii la naştere şi preziceau moartea oamenilor. La marile lor praznice (*Sfredelul Rusaliilor, Rusalii, *Sânziene, prima zi din Postul lui Sânpetru şi altele) oamenii purtauusturoi sau pelin la brâu.
Bou Înstruţat Nuntă divină a zeului vegetaţie! substituit de taurul împodobit, desfăşurată în perioada solstiţiului de vară (*Sânziene sau *Rusalii), sinonim cu *B. Ferecat, B. Împănat, *Draci şi B. Instrutat.
Căluş
Zeu cabalinindo-european, protectoral cailor şi sezonului călduros al anului care se naşte şi moarela *Rusalii. La aparitia creştinismului Tainele C.-ului se desfăşurau la echinocţiul de primăvară, în perioada fătatului şi împerecherii cailor (martie - aprilie). Pentru a lăsa loc liber comemorării de către creştini a mortii şi Învierii Mântuitorului la echinocţiul de primăvară, scenariul mortii şi renaşterii anuale a calului a fost împins în afara Ciclului pascal: *Caii lui Sântoader la Lăsatul Secului de Paşte, iar *Căluşarii la Rusalii. În ceremonialul C. rolul zeului cabalin este interpretat de Mut care are două efigii caracteristice: *Steagul C.-ului şi *Ciocul C.-ului. Anturajul său divin este o ceată masculină sever ierarhizată (vătaf, ajutor de vătaf stegar, căluşari) care, prin piesele de port (pinteni la picioare; bete aşezate în cruciş pe piept, precum hamul) imitarea tropăitului şi galopului în timpul dansului, gesturi etc., caută să semene sau să se confunde cu caii. Mutul C.-arilor, deşi poartă pe fată mască de om bătrân sau de tap, are legat la brâu un falus din lemn cu care fertilizează, prin simpla atingere, nevestele fără copii. Ceremonialul C.arilor de la Rusalii este o reducţie a Anului solar la o săptămână, perioadă în care zeul C. îşi trăieşte fulgerător viata: *Naşterea C.-ului la Strodul Rusaliilor, numită Legarea Steagului, Alegerea Steagului, Ridicarea Steagului, lurământul: Jocul C.-arilor în zilele de Rusalii, când petrece şi se desfată împreună cu anturajul său divin;
Moartea C.-ului, în ziua numită *Martea Ciocului, care poartă diferite denumiri (Spargerea C.-ului, Îngroparea C.-ului, Veşnica Pomenire, Dezlegarea C.-ului). semănător cetelor de feciori care colindă la *Crăciun cu *Turca, *Boriţa, *Cerbul, *Brezaia, *Capra, actele şi practicile magice ale cetei de C. au diferite finalităţi: luptă împotriva *Ielelor sau *Rusaliilor şi vindecă bolile provocate de acestea (Luatul din lele), fertilizează holdele de grâu, cirezile de vite şi femeile sterile. C., numit în unele zone *Zău (Zeu) a fost atestat, ca emblemă şi notă istinctivă a românilor, în întreg spatiul carpato-danubiano-pontic. Aria lui de răspândire, la nord şi la sud de Dunăre, se suprapune peste o parte a teritoriilor locuite de traci, ramură importantă a indo-europenilor.
Last edited by koss®; 14-06-2019 at 23:20.
-
-
parţial
-
Fan Stiinta
- Putere Reputatie
- 51
- Reputatie
- 3910
- Puncte CF
- 3.0
- Usergroups: