Am văzut-o în cafeneaua din centru. Stătea la masă, eu la bar. Ea îşi comandase micul dejun, iar eu îmi savuram cafeaua ca în fiecare dimineaţă. Părea diferită, fiindcă chiar era. Stateam și îi analizam fiecare gest. Încercam să-i observ schimbarea mult dorită.

Între timp ma sună un prieten, îi dau vestea râzând, desigur. Îmi spune să intru în vorbă cu ea. Îi zic, frate a spus că nu mai vrea să mă vadă, chiar dacă nu a spus din inimă, asta a fost dorința ei. Desigur după aproximativ 30 de secunde mă convinge.

Problema este cum să procedez? Direct nu se poate, accidental e prea penibil, în trecere nicidecum și timpul trece, eu gândesc prea mult, ea cere nota, presiune mare..

Îi fac repede semn ospătarului, îi explic situația și îl rog să-mi împrumute șortul, noroc că aveam cămașă albă. Mă duc să-i dau nota, îmi spune mersi, nu mă observă, iar apoi mă strigă mirată..

Mă întreabă dacă aici lucrez, dragă am făcut asta fiindcă nu știam cum să te salut, îmi era rușine, teamă.. Se schimbă total la față și mă invită să iau loc.

Nu mă așez bine și simt o bătaie pe umăr, iubitul ei ok. Ea insistă să rămân, deja sunt pe stradă în drum spre casă, măcar i-am lăsat scrisoarea în geantă, aștept revederea.



Comenteaza pe blog

Esti oltean? Ai un blog? Vrei sa fie promovat pe CraiovaForum? Nimic mai simplu. Citeste aici cum poti face asta.