Nu stiu daca am zis ceva de "bine sau "rau"...vorbeam doar de indiferenta cu care ne petrecem ....sa zic asa "marea majoritate" a timpului...
La fel ca tot ceea ce ne inconjoara ...pe plan fizic, mental sau spiritual....si binele si arul sunt elementa ambigue care se definesc unul prin celalalt , si care se complementeaza...
Iar daca o luam pe plan religios...eu ma declar ateu!
Nu stiu de ce...dar daca ma uit in trecutul pe care il cunosc eu...in istoria religiasa despre care am auzit si am citit...este adevarat ca dumnezeul crestin,intruchiparea binelui absolut si vesnic este o divinitate pe langa care Jupiterul roman sau olimpianul zeus, junona sau hera,vesta ,venus sau baal,isis sau osiris, baal sau alte divinitati occidentale par o simpla gloata galagioasa ce vorbest e si indeamna doar intru bine si adevar..., insa nimic nu ma convinege ca acest dumnezeu ese o creatie a omului...inutila cum zicea sartre... dar necesara pentru ca omenirea sa depaseasca stadiul in care se afla in momenut acela...inutilitatea aceasta nu este buna sau rea...este si aceasta relativa....depinde de punctul de vedere al fiecaruia...
Binele si raul sunt termeni ce nu isi au rolul...avand in vedere ca binele pentru o persoana este raul alteia...este pur si simplu in natuar umana.
Un Diavol absolut rau are si mai putin sens decat un Dumnezeu perfect.
...si cu acest ultim citat imi inchei pledoaria de asta seara cu parere de rau ca nu mai sunt foarte multi oameni care sa comenteze astfel de subiecte (ceea ce ma duce cu gandul la o fosta colega si prietena...)...si cu o intrebare....
in ce consta perfectiunea pentru voi?...pe orice plan filozofic,religios, stiintific...geometic...matematic...sau la ce va mai sare voua gandul....