Videoclip pentru MICUTU` ... RIP

poftim : http://www.2shared.com/file/5173074/...-_Micutzu.html

După moartea lui Micuţu', în 2007, Florică (preşedintele No Speed Limit) s-a apucat să scrie ceea ce el numea "Povestea noastră, Micuţu' şi Florică". Pentru că sunt sigur că mulţi dintre cei care citesc forumul ăsta nu ştiu cine a fost Micuţu', am hotărât să postez povestea şi aici.

Micutzu’ – in memoriam

Florian Badulescu
Presedinte A.C.S. No Speed Limit Romania

De ceva timp achizitionasem un BMW. La inceput, era un 316 E30 si in 2 ani ajunsese un 325. Usor, usor am inceput sa ma dau la curse cu el, ajungand pe prima pagina la Evenimentul Zilei cu ocazia celebrelor curse de la Policolor. Asta se intampla in perioada 1997-2000. Dupa aceea am achizitionat un 525 iar dupa o perioada scurta un 735 E32. Era toamna lui 2001, iar in Drumul Taberei era locul de plecare catre anumite locatii odata pe saptamana pentru a face curse. Acolo, la start, puteai gasi cativa oameni, care aduceau lumea si hotarau locul in care sa se mearga. Astazi prieteni vechi ai mei, din care, o parte, s-au retras din acest hobby. Ne mai intalnim si vorbim cu nostalgie despre acele timpuri.

Cum va spuneam, octombrie 2001: o seara normala de curse, multe masini si lume pe masura. La un moment dat, intr-o masina break, un tip gras , chelios (pot spune ca la acel moment noua ni s-a parut "dubios"). Unul dintre prietenii nostri a spus ca nu-i place si trebuie facut ceva sa scapam de el. Atat imi aduc aminte de acea seara. Acum realizez ca era prima data cand il vedeam pe Mihai. Saptamana de saptamana venea, se uita si nu ne deranja. Tin minte ca in acel an, pe data de 25 decembrie, noi eram la Tancabesti la curse. 6 masini pe ninsoare si mai tin minte ca era cu noi si Andrei Tentean si Bogdan RX8.

Perioada de iarna a trecut si urma un nou an. Zona de distractie era DN1 - Tancabesti. Acolo ne-am cunoscut si in scurt timp a iesit in evidenta din cauza fizicului deosebit. Aparuse cu o camera si filma tot timpul. L-am intrebat ce face cu filmele, iar el ne-a spus ca sunt pentru el. Saptamana care a urmat a aparut cu o cagula pe fata si in mana tinea o bata. Era pe mijlocul drumului si spunea ca asteapta Politia. Ne-a bufnit rasul si de atunci a inceput sa vina saptamana de saptamana.

In primavara lui 2002 s-a atasat de toata lumea devenind unul dintre cei "din fata" si chiar mi-a spus intr-o seara daca il las sa dea startul. Binenteles ca nu l-am refuzat. Problema era ca nu-l mai luam dintre masini! Tot in 2002, in aprilie am inceput demersurile pentru No Speed Limit , el fiind cel care a alergat cot la cot cu mine si Andrei UGA sa facem actele clubului. Reusisem in 2002 primul eveniment legal, la Constanta, pe Kogalniceanu si eram foarte entuziasmati cu totii ca se poate.

La Tancabesti, intr-o seara m-am uitat la el si i-am spus pentru prima data “Micutzu”! L-am vazut ca s-a incruntat si mi-a spus: "Cum dracu’ ba, micutz, nu vezi cat sunt, ai innebunit Florica?". Era multa lume pe langa noi si asta a fost; saptamana care a urmat deja toata lumea ii spunea Micutzu’ si de multe ori ii spuneam sa nu uite ca sunt nasul lui.

In perioada 2002, cum va spuneam, reusisem pe Kogalniceanu ineditul: prima cursa legala organizata de noi. Era ceva pentru toti, devenisem mai uniti si increzatori.

In luna octombrie eu am plecat in Italia. Nestiind cat voi sta acolo ne-am intalnit intr-o seara pe Kisselef pentru a vedea ce se va face pe viitor. Am hotarat ca Micutzu’ sa ramana pe start si pentru stabilirea locatiilor. Invatase in scurt timp ce conditii trebuia sa aibe o locatie pentru a fi utila. Cartela mea de telefon a ramas la GUSu’ care saptamana de saptamana era cu Micutzu’. Nu am stat mult in Italia si m-am intors dupa 6 saptamani. Am reluat impreuna treaba si am incheiat anul cu prima cursa legala pe domeniul public desfasurata pe 30 noiembrie 2002 impreuna cu Legal Racing. Sunt sigur ca undeva in arhiva foto pe 4tuning o sa gasiti acest eveniment.

A urmat 2003, un an extraordinar de bun pentru curse - atat legale cat si ilegale - inceput inca din luna ianuarie cu evenimente in Bucuresti, Braila, Venus-Saturn, Timisoara si Craiova, cat si Autostrada A2 in constructie la acel moment. Au fost locatii deosebite. Relatia dintre mine si Micutzu’ era una constanta, aproape seara de seara eram afara pana dimineata si nu faceam altceva decat curse, anturaje si distractie.

2003, autostrada Soarelui, o noapte de foc.
Vorbisem de ceva timp cu Micutzu’ sa filmam ceva inedit, sa ramana ca amintire pentru cand autostrada va fi gata. “Vin niste baieti studenti la cinematografie”, facuse el combinatia. Ne adunam in Bucuresti cateva masini - vreo 15. Se stia, seara de gratar, dar nu orice gratar, ci unul serios, cu prezente puternice sub capota. Ajungand acolo, cativa paznici ne asteptau cu drumul deblocat pentru masinile care vor veni. Se dau banutii la oameni pentru a se pastra linistea si in caz de lumini colorate sa fim sunati pentru ca distanta de la intrare pana la locul faptei era de circa 5 km. Pe autostrada se intampla un fenomen ciudat de deplasare a liniei de start. Cu cat aveai mai multe starturi intr-o seara, tendinta noastra era de a inainta si ne trezeam ditamai gramada de oameni la 100, 200 metri fata de primul start si de masini.
In acea seara am filmat cu baietii (exista filmuletul - Adrenalina pe Injectie). Ne-au luat interviuri si dupa aceea au filmat foarte mult. La un moment au cerut sa urce sa filmeze din masina. Unul din baieti a acceptat sa-l ia pe om in dreapta. Era un Opel Kadett - VAN era pseudonimul lui – care avea mare raca cu AXL, un BMW 325 E36. Cursa s-a termina cu Opelul rasturnat, dar baietii toti intregi. La nici 5 minute de la incident suna telefonul: “Ba vedeti ca vine militia, ce dracu’ facem?”. Micutzu’ a ales sa ramana pentru a vedea cum pot lua masina de acolo, eu am plecat sa scot lumea din autostrada. Erau doar cateva variante de a iesi prin alta parte pe care noi le cautam ziua sa putem iesi noaptea (pentru ca unde este santier, intr-o zi se poate schimba “relieful” foarte mult, asa ca ziua inspectam si noapte faceam cursa). Spre norocul nostru nu se schimbase nimic pe campurile din imprejurimi. Comunicarea dintre noi 2 la astfel de evenimente NU a dat NICIODATA gres (tin sa mentionez ca nici baietii prezenti nu comentau niciodata nimic si eram toti o mare familie cu aceeasi pasiune si doza de nebunie).

In acea seara am reusit sa scoatem masinile pe drumuri de tara. Ziua nu cred ca am fi reusit. Micutzu’ a chemat platforma si cu cei ramasi au suit masina sus. Spre norocul lor masina de politie era o Dacia cu bastinasi politisti care venise se se uite nu sa ne goneasca.
Nu ramanea nimeni in urma si cel mai important lucru e ca nu abandonam pe nimeni niciodata!

Intre timp i-am cunoscut parintii si mergeam destul de des pe la el acasa pentru ca el la mine a fost o singura data si a injurat jumatate de ora (stau la etajul 3 si spre nenorocul lui… nu aveam lift).

Seara de seara, impreuna la treaba, se mai intamplau si accidente..usoare dar totusi se intamplau. imi aduc aminte ca la o fuga de la Tancabesti o fata mai zapacita – Ruxi – a parasit carosabilul si a lovit unul dintre taranii gura casaca care iesise la 12 noaptea din curte sa vada ce se intampla. Am ajuns cu omul la Urgenta, a scapat dar afara era manifestatie de oameni. Efectiv cursele se mutasera pe Calea Floreasca si pe A2 cand sa intamplat cu Opelul VAN. Micutzu’ nu a plecat de acolo pana nu si-a urcat omul masina pe platforma si a plecat cu ea. Deja invatase foarte bine sa traga lumea dupa el si mai ales sa imprime acel spirit de unitate si de ajutor intre noi, nu ramanea nimeni in urma parasit. Avea toate calitatile sa duca mai departe strada si cand lipseam eu facea bine treaba, uneori ofticandu-ma ca o facea mai bine ca mine.

2003 se dovedea un an bun pentru cursele auto din Romania, cu multe evenimente legale de toate genurile. Un an plin de realizari pentru toata lumea si un an in care Legal Racing si No Speed Limit facusera pasi mari. Tot in acest an se naste si un nou club. Eram intr-o seara la Herastrau in parcare - multi ca de obicei - vorbe, caterinca si-l vad pe Micutzu ca vine cu Ritmo cam turat; se da jos si era spumos rau. Imi zice sa vin deoparte. Ok, ne dam deoparte si mi spune: "Auzi ba Florica, sunt unii care vor sa faca ei curse si sa ne ia site-ul (4tuning)". Am facut pauza si nu intelegeam nimic. “Cum ma?” il intreb eu...."Pai uite asa, si au facut club si cica au multi bani si vor ei sa faca treaba". “Ba ai inebunit? Nu au cum sa faca si daca au facut club sa fie sanatosi”. El nu si nu, trebuie sa facem ceva, si i-am spus ca nu avem ce face, daca fac curse vom merge si noi, ca… de, atunci eram singurii care faceam asta si stiam ca o cursa nu se face asa usor.

Dupa cateva zile urma un eveniment la Prisma. Agitati cu treaba de colo, colo cum e la un eveniment, langa mine vin 2 pusti, spunandu-mi ca vor sa vorbeasca cu mine. “Ok, dar repede ca am treaba”, zic eu. Se prezinta baietii si imi spun ca ei au facut un club in care sunt numai prieteni si daca am ceva impotriva lor pentru ca auzisera ca Micutzu’ era suparat pe ei. Normal ca nu puteam sa am ceva impotriva si le-am spus sa-si vada de treaba lor si totul va fi bine. Baietii mi-au spus ca nu vor sa "fure" nimic, ci doar vor sa participe la curse dar sub alt nume. De curiozitate i-am intrebat cum se numesc. Un tip care vorbea mai stricat romaneste mi-a spus ca numele clubului lor este “Insomnia”. Astazi stau si-mi aduc aminte ca acei pusti de atunci sunt 2 barbati maturi: Zetemte si Polifem.

Daca tot suntem in 2003, sa nu uitam ca locul unde scriem "noi", cei cativa mii de useri are un inceput. Binenteles lucrurile mari nu cresc intr o zi.
Intr-o seara ma suna Micu. Avea o vorba el "Ba Floricica, am un baiat care vrea sa ne faca un site". Suna SEC. I-am spus “Da ba, sa-l faca, dar sa nu ceara bani ca-l bat”. Am mai vorbit noi una alta si a ramas asa: sa-l faca. Dupa cateva zila, ma suna din nou: "Ba e gata". “Cum e gata ba, in cateva zile?”."E gata ma, mergem sa-l vedem?". “Bine ba grasule mergem.”. Seara ne am intalnit pe la Lira sa mergem la om acasa. Micu mi-a zis sa nu ma sperii de casa, ca nu arata prea bine. Asta e nu, mergeam sa-i vedem casa. Ajungem acolo, intram, mult fum de tigara, deranj mare dar ne gasim cate un loc unde sa stam. Imi face cunostinta cu pustiul, Adi, un tip micut si slabut. Ne prezinta pe un CD fata site-ului. Inca mi amintesc acel format care si in ziua de astazi este pe prima pagina cu Golful 3, al lui Gavrilut si masina de politie, cu butoane. Micu imi explica: "Uite ba avem si forum". L-am intrebat cand va fi gata si pustiul imi spune ca prin toamna.

La un moment dat suna telefonul lui Micutzu’: “Hai frate ca sunt afara!”. Imi spune el "Hai sa vezi o masina tare ba Florica!". Iesim afara si undeva in parcare se vad o pereche de angel-eyes luminosi rau. Ne apropiem si in interior o adevarata orga de lumini. Ma uit mai bine si vad ca este un BMW E36 verde, cu un eleron mare si un steag argintiu pe spate. Ma uit la numere: CTL. Era pt prima data cand vedeam acea masina.
Acum pustiul - Adi – ne-a spus ca lucreaza la cineva cu o firma de calculatoare si ca omul este dispus sa ne dea spatiul unde sa punem site ul. La fel, nu aveam nimic impotriva, daca nu cere nimic in schimb, e bine. La evenimentele de pe cheiul Dambovitei, foarte multe dealtfel in acel an, eu comentam la microfon desfasurarea cursei. Adi nu uita de fiecare data sa-mi faca hartiute si dupa ce citeam sponsorii el imi baga in fata hartiuta cu 4tuning.ro. Noi i-am spus ca-l luam cu noi si la ilegale la legale poate face poze si filme, pentru ca de fapt era pentru binele nostru. Dar niciodata nu ne am gandit ca acel mic site facut de "noi pentru noi" poate ajunge la o asemenea amploare. Acest lucru denota faptul ca interesul pentru autoturisme modificate a crescut de la an la an si acest forum a legat prietenii intre oameni cu aceleasi pasiuni.

Mergand pe la evenimente acel Adi era tot timpul cu noi. Dupa un timp cu el a mai aparut un tip inalt (in gluma ii spuneam "Turnul de Control") si dupa un timp l-am cunoscut si pe el. Practic daca vroiam sa scapam de ei nu aveam cum, erau peste tot cu aparatele de gat. Acel tip inalt este ZoliaT, administratorul acestui forum (n.r. 4TuningRO). Pe cel care ne a pus spatiul la dispozitie l-am cunoscut mai tarziu, deja 4tuning luase amploare la nivel national si totusi nu l-am halit din prima sincer, mi se parea foarte rece fata de cursele de masini si din cate tin eu minte era motociclist (la acea vreme nu ma atrageau motoretele, dar nu am uitat cum il cheama de la prima prezentare: Gratzian).

Cu siguranta pot spune ca Micutzu’ este unul din artizanii acestui forum. As vrea ca lumea sa nu uite nicioata ca daca avem posibilitatea de a scrie, a ne cunoaste, a invata, a vinde, a cumpara si orice se intampla pe acest site se datoreaza si lui sau in mare parte lui, pentru ca el m-a convins la acel moment ca facem un lucru bun si l-am facut: 4TUNING.RO.

PS: odihneşte-te în pace, Micule !!!