Cam ce s-ar mai putea spune acum, după atâta amar de vreme?
Îmi aduc aminte (nu sunt unul dintre nostalgici) de vremurile alea ...
Am crezut în acea revoluţie exact până prin 12 ianuarie, data la care a fost debarcat Mazilu şi Ion Iliescu şi-a arătat adevărata faţă !
Am trăit toate evenimentele care au urmat la o intensitate maximă şi am încercat, greu să explic celor din jurul meu că MENTALITATEA nostră a fost afectată de regimul comunist într-un mod inuman şi a creeat generaţii de sacrificiu care mai mult sau mai puţin au fost nevoite să se conformeze voinţei majorităţii deşi gândeau corect şi vedeau limpede că tara merge într-o direcţie greşită !
Fiecare ţară îşi merită pe deplin preşedintele pe care-l are, zicea cineva !
Am ascultat la Europa Liberă şi Vocea Americii între 16 şi 22 Decembrie, aproape fiecare vorbă care percuta eterul.
Am fost la alegerile din 20 Mai 1990 şi am votat împreună cu acei 2% care-l susţineau pe Ion Raţiu sau PNL al cărui membru sunt încă din Februarie 1990.
Am urmărit cu simpatie fenomenul Piaţa Universităţii şi am fost oripilat când am auzit sloganuri ca : IMGB face ordine, Noi muncim, nu gândim sau câte şi mai câte alte aberaţii
Am văzut pe viu mineriada din Iunie 91(eram în trecere prin Bucureşti în drum spre Turcia şi toate cursele pe extern au fost delayed cu 30 de ore, timp în care am stat în Gara de Nord, urmărind mişcările de trupe)
Am trăit schimbarea din 96 şi am crezut în a doua şansă a româniei, atunci.
Ce mi-aş fii dorit de la revoluţia din decembrie ?
Aş fi vrut ca oamenii să gândească mai profund şi mai repede şi să accepte fără frică noua eră care se deschidea în faţa lor...
Acum, la 16 ani, se pare că toate acele idealuri sunt cenuşă şi praf !
Azi dacă întrebi un teenager ce ştie despre comunism, o să-ţi răspundă că nu mai ţine minte lecţia de la istorie, în care se pomenea de Ceauşescu, pentru că a fost după cretă !
Dar voi, ceilalţi, ce vă mai aduceţi aminte din vremea revoluţiei ?
Ce v-aţi fii dorit de la noua românie din anii 90 ?