Activitatea parlamentară, între date statistice şi aprecieri subiective
Evaluarea obiectivă a activităţii parlamentare şi gradul de transparenţă sunt esenţiale pentru creşterea eficienţei procesului legislativ, a responsabilităţii aleşilor şi a încrederii românilor în instituţia fundamentală a democraţiei – Parlamentul.
Apreciez în mod deosebit iniţiativa Institutului pentru Politici Publice de a monitoriza activitatea parlamentarilor în sesiunea februarie – iunie 2009, în vederea informării cetăţenilor care ne-au acordat încrederea lor.
IPP face un progres în modul de evaluare a activităţii parlamentare, analiza fiind bazată pe o metodologie mai riguroasă. Raportul cuprinde şi aspecte legate de participarea deputaţilor la şedinţele comisiilor permanente din care fac parte, de activitatea birourilor parlamentare din teritoriu, de relaţia dintre forul legislativ şi cel executiv, însă evaluarea activităţii parlamentare este mai mult cantitativă.
Am atras atenţia, ca membru al Comisiei de Cod Electoral, că introducerea unui nou sistem de alegere a parlamentarului nu va induce o îmbunătăţire a activităţii parlamentare. Acum şi IPP recunoaşte acest lucru. Totuşi, în raport sunt multe aprecieri subiective. Funcţiile publice sunt văzute ca un factor destabilizator şi nu ca un factor de valoare. Transparenţa în zone „delicate” nu este privită ca un nou raport între aleşi şi electorat, ci este criticată.
Analiza este seacă, fără o corelare a informaţiilor, fără mixarea lor într-un indice al performanţei parlamentare. Prezenţa la vot a fiecărui parlamentar în plen, participarea la lucrările comisiilor permanente ale Camerei, numărul de rapoarte şi avize de la fiecare comisie, numărul iniţiativelor legislative înaintate şi al interpelărilor – toate aceste informaţii sunt disponibile în paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului României şi au relevanţă pentru gradul în care un parlamentar îşi manifestă interesul şi responsabilitatea în activitatea sa. Dar aceste date nu demonstrează cât de eficientă este activitatea unui parlamentar! Nu este important să înaintezi sute de iniţiative legislative care nu au nici un impact social şi nici o finalitate, ci să obţii un rezultat care contează pentru cetăţeni.
Chiar autorii raportului recunosc că se impunea un clasament al eficienţei parlamentare calculate şi ca raport între legile promovate şi numărul total de propuneri, dar majoritatea covârşitoare a proiectelor iniţiate de parlamentari în această sesiune sunt încă în procesul legislativ.
În toată analiza nu se regăseşte nici măcar un punct de eligibilitate al parlamentarilor români, ceea ce este surprinzător, având în vedere faptul că raportul este realizat de o organizaţie neguvernamentală românească, unde lucrează mulţi profesionişti.
Cetăţenii vor să afle cât de eficienţi suntem şi cum le reprezentăm interesele. Analiza activităţii trebuie să combine datele cantitative cu aspecte calitative, pentru a vedea care sunt principalele preocupări ale parlamentarului, dar şi măsura în care interacţiunea cu cetăţenii, cu partenerii sociali se reflectă în acţiunile deputatului sau senatorului.
În calitate de membru al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, am susţinut şi susţin în continuare toate măsurile menite să crească transparenţa şi eficienţa procesului legislativ. Dincolo de concluziile mai mult sau mai puţin subiective din raportul IPP de monitorizare a activităţii parlamentare, consolidarea relaţiei parlamentarilor cu cetăţenii rămâne un deziderat.
Valeriu Zgonea
Deputat
Raspunde cu citat
balivernele secretarei
Se vede dupa stilul birocratic si limba de lemn.
Mesaj iniţiat de rADONIS
