NOI SA FIM SANATOSI CA BOALA VINE SINGURA
Voi sustinatorii lui basecu ati intrebat niste oameni care se pricep cum ar fii profesori de istorie sociologie filosofie ce parere au ?
Eu am intrebat si am vazut ca majoritatea sunt pt demitere.
De ce?
PENTRU CA realizeaza pericolul reprezentat de ideile totalitare ale lui basescu
CITAT DIN EDITORIAL DE ION CRISTOIU
Indiferent cu ce vot s-ar întoarce Traian Băsescu la Cotroceni, chiar şi cu 100% dintre cei înscrişi pe listele electorale, mandatul încredinţat de popor prin Referendum – de a lichida clasa politică, de a dizolva Parlamentul, transformându-l într-o Mare Adunare Naţională, de a nu lăsa să existe decât un singur partid, cel prezidenţial, ivit din fuziunea dintre PD şi PLD, se va izbi de realitatea deja existentă în România... Interviurile mai mult decât amabile luate de presa mogulilor care sunt de partea Binelui, a Partidului Democrat, se înţelege, discursurile la mitinguri în spatele cărora se ghicesc banii grupurilor de interese protejate de DNA sub domnia Monicăi Macovei, conturează deja ce aşteaptă Traian Băsescu de la Referendumul din 19 mai 2007.
Ne-am fi aşteptat ca din întreaga tărăşenie a suspendării, Traian Băsescu să fi înţeles că trebuie să se schimbe şi domnia sa niţel, instabilitatea politică din România ultimului timp avându-şi rădăcinile şi în nevoia sa de a fi cu orice preţ starletă tv. Ei bine, Traian Băsescu vede în Referendum un moment prin care Poporul (nu electoratul, domnia sa nu cunoaşte acest cuvânt, ţinând de o ţară membră a Uniunii Europene) îi va da un mandat pentru a realiza, în fine, ceea ce n-a reuşit să facă în cei doi ani de preşedinţie.
Potrivit domniei sale, dacă va câştiga la Referendum (indiferent cu ce scor), va trage concluzia că Poporul i-a dat mandat să purceadă la:
1) lichidarea întregii clase politice (excepţie făcând PD şi PLD, cele două partide care-l sprijină necondiţionat).
2) să pună capăt Oligarhilor (fireşte, oligarhilor care-i sunt duşmani. Cei care-i sunt amici şi-i finanţează campania electorală în aşteptarea răsplăţii pentru jertfa lor patriotică se vor îmbogăţi şi mai tare prin contracte de mutare zilnică a bordurilor şi asfaltarea de şosele făcute prost dinadins).
3) Să distrugă mogulii media (evident, pe cei care au îndrăznit să spună că domnia sa e un om ca toţi oamenii, şi nu Salvatorul neamului. Cei care-l gâdilă, precum Sorin Ovidiu Vântu, vor pune mâna pe toată presa, pentru ca nimeni să nu mai denunţe apariţia unui nou FNI.)
4) Să convoace în fiecare lună un Referendum: de la cel pentru votul uninominal până la cel pentru reducerea Parlamentului la o singură Cameră, un fel de Mare Adunare Naţională.
N-am găsit în cuvântările lui Traian Băsescu din acest început de campanie nimic care să ne dea speranţa că revenirea sa la Cotroceni, mai mult ca sigură, după opinia noastră, judecând după banii aruncaţi în joc în campania sa electorală, va aduce României, în fine, normalitatea democratică, de care are nevoie pentru a se integra efectiv în Uniunea Europeană.
Traian Băsescu se angajează solemn că, după Referendum, va fi în fine, aşa cum şi-a dorit în cei doi ani de mandat, un Benito Mussolini al României. Evident, propoziţiile sale antidemocratice au un mult mai mare impact decât discursurile despre democraţie, stat de drept, negociere, stabilitate. Mai ales că derapajele autoritariste din intervenţiile sale electorale sut încurajate şi nu amendate de ONG-uri gen Pro-Democraţia, devenită Pro-Băsescu.
O parte însemnată a electoratului exultă la astfel de atacuri împotriva democraţiei, a clasei politice, a Parlamentului, a partidelor.
Nostalgia lui Ceauşescu şi nostalgia Tătucului în general, ideile de extremă stânga şi de extremă dreapta, care n-au beneficiat până acum, în România postdecembristă, de un Partid Comunist sau de un Partid Fascist, găsesc în discursurile lui Traian Băsescu confirmarea mult aşteptată.
Mai mult ca sigur, Traian Băsescu va reveni la Cotroceni după 19 mai 2007 printr-un vot ce poate atinge proporţii uriaşe.
Vom avea astfel un preşedinte într-o dublă ipostază periculoasă:
1) Convins că numai un asemenea discurs de tip mussolinian îl poate ţine pe locul întâi în sondaje.
2) Aflat sub presiunea populară de a transpune în practică angajamentele antidemocratice din campania electorală.
Numai că transpunerea în practică a angajamentelor luate de Traian Băsescu pentru a reveni la Cotroceni nu poate fi împlinită fără o lovitură de stat.
Indiferent cu ce vot s-ar întoarce Traian Băsescu la Cotroceni, chiar şi cu 100% dintre cei înscrişi pe listele electorale, mandatul încredinţat de popor prin Referendum – de a lichida clasa politică, de a dizolva Parlamentul, transformându-l într-o Mare Adunare Naţională, de a nu lăsa să existe decât un singur partid, cel prezidenţial, ivit din fuziunea dintre PD şi PLD, se va izbi de realitatea deja existentă în România: o anume majoritate în Parlament, un guvern care administrează ţara, o clasă politică deja în exerciţiu, o Constituţie care garantează drepturile şi libertăţile fundamentale.
Numai printr-o lovitură de stat şi-ar putea concretiza Traian Băsescu angajamentele din discursurile sale, unind pe Lenin cu Hitler şi trecând, desigur, prin Mussolini.