Secretele celor 20 de ani (1989-2009)
Am să prezint o scurtă radiografie a dezastrului social-economic, pe care i-am solicitat-o, special pentru această Conferinţă de Presă, unuia dintre specialiştii PRM, dl. Carol Dina, fost preşedinte al Comisiei de Privatizare din Senat, citez: ,,Cîteva exemple dintre investiţiile străine ce bîntuie şi acum memoria românilor, care se întreabă în van cum a fost posibil ca în aşa-zisul proces de restructurare a economiei româneşti, prin vînzarea patrimoniului industrial şi financiar unor companii străine, statul român - poporul român, de fapt - să piardă peste 100 miliarde de euro.
* Compania românească PETROM a fost vîndută - atît extracţia ţiţeiului, cît şi prelucrarea şi distribuţia - austriecilor de la OMV cu 668 milioane de euro, faţă de valoarea reală, de peste 10 miliarde de euro. De remarcat că statul austriac deţine în acţionariatul OMV un pachet de peste 20%. (Deci nu e privatizare, ci etatizare !). Comisia senatorială care a anchetat vînzarea celei mai mari companii româneşti - PETROM - a constatat multe ilegalităţi, care aduc grave prejudicii avuţiei naţionale în perioada 2004-2013. Raportul de anchetă depus la Biroul Permanent, la 25 octombrie 2007, nu a fost dezbătut în plenul Senatului, deşi au trecut aproape 2 ani. Această tergiversare perfidă ilustrează cîrdăşia partidelor care s-au perindat la Putere de aproape 20 de ani.
* SIDEX Galaţi s-a vîndut cu 25 milioane de dolari companiei Mittal şi cu acordarea unor facilităţi de peste 1,2 miliarde de euro. Pe seama nivelului de producţie şi a eficienţei economice, complexul siderurgic de la Galaţi avea o cotă de valorificare de peste 1 miliard de euro. Într-o perioadă de 8 ani - 2001-2009 - şi-au pierdut locurile de muncă peste 15.000 de salariaţi.
*BCR, singura bancă comercială care mai era cu capital de stat românesc, ce realiza un profit de peste 280 milioane de euro pe an, a fost vîndută băncii austriece ERSTE-BANK, cu 3,75 miliarde de euro, din care Statul Român a încasat 2,2 miliarde de euro, corespunzător unei participaţii de 36,88%. De remarcat că din această valoare, în limita sumei de 1,8 miliarde de euro, Statul Român va acoperi obligaţiile angajate de defuncta Bancorex. Valoarea de piaţă a BCR era de peste 10 miliarde de euro (numai activele deţinute valorau peste 9 miliarde de euro).
* Recent, alaiul electoral al celor două partide - PSD şi PD-L -, aflate în căldurile guvernării, a descins la Craiova. Aici, făcînd băi de mulţime, fiecare după rang şi posibilităţi, s-a bătut în cuie, cum se spune în popor despre ceva care va fi trainic, un nou început: Americanii de la Ford s-au întors în România după 65 de ani să fabrice automobile. Momentul fiind euforic, cei prezenţi au uitat care este preţul plătit de vînzător - Statul Român - şi cîştigul cumpărătorului - firma FORD. Odiseea Uzinei de Automobile OLTCIT Craiova începe în anul 1994, cînd coreenii de la DAEWOO, sub impulsul avantajelor oferite de guvernanţii din acea vreme, fac ce fac şi devin proprietari. Începînd cu anul 2005, Automobile DAEWOO a dat semne că este în pragul colapsului, după ce obţinuse profituri remarcabile în România, în aproape 12 ani.
Guvernul Tăriceanu, dornic de afirmare în faţa Naţiunii, aplică o schemă uzitată de toate guvernările: Interesul Naţional nu contează, ci guvernarea să continue. A găsit o soluţie foarte costisitoare. A preluat la stat pachetul majoritar de acţiuni de la DAEWOO Automobile Craiova, cu toate datoriile, pentru care a plătit fabuloasa sumă de 800 milioane de euro. După semnarea contractului de vînzare a Automobile Craiova, pe 12 septembrie 2007, la Salonul Auto de la Frankfurt, compania americană Ford a preluat oficial un pachet de 72, 4% din acţiunile fabricii româneşti (răscumpărată de Guvernul Tăriceanu de la DAEWOO, cu 800 milioane de euro), pe 21 martie 2008, contra sumei de 57 milioane de euro, fiind scutită de la achitarea unor datorii de 27 milioane de euro. Comisia Europeană a considerat, însă, că această facilitate reprezintă un ajutor de stat, iar, în primăvara anului 2008, a obligat FORD să achite statului român cele 27 milioane de euro. În cursul acestui an, Guvernul Boc a garantat 80% dintr-un credit de 400 milioane de euro, angajate de FORD pentru investiţiile de la Craiova. Bref! Statul Român răscumpără Automobile Craiova cu 800 milioane de euro şi o vinde companiei FORD cu 84 milioane de euro (57 milioane de euro preţul iniţial, plus 27 milioane de euro valoarea unor datorii). Rezultă un deficit (pierdere) pentru Statul Român de 716 milioane de euro, la care se adaugă o angajare de 320 milioane de euro pentru garantarea creditelor atrase de FORD. În total, Ťafacereať fabricii de Automobile Craiova angajează bani publici în cuantum de peste 1 miliard de euro (1,036 miliarde de euro).
*!!! O afacere fabuloasă, de inspiraţie străină, de peste 4 miliarde de euro, a fost concepută de Guvernul Alianţei D.A.: FONDUL PROPRIETATEA. Fondul Proprietatea (FP) a fost creat în anul 2005, ca pretext pentru despăgubirea foştilor proprietari, cărora nu li se mai puteau restitui în natură averile preluate de stat. Fondul Proprietatea este constituit din pachete de acţiuni de la 88 de companii - la care statul deţine nivelurile corespunzătoare de participaţiuni -, precum: BCR, PETROM, CEC, ELECTRICA, NUCLEAR ELECTRICA, DISTRIGAZ, TAROM, ALRO şi din creanţele României în relaţia cu 14 state, dintre care: Sudan, Siria, Libia, Congo, Nigeria, Somalia, Tanzania, RPD Coreeană, Cuba, Mongolia, Irak ş.a.
* Recent, la 9 iunie 2009, o comisie stabilită cu girul Ministerului Finanţelor a comunicat că firma de investiţii americană FRANKLIN TEMPLETON INVESTMENT MANAGEMENT Ltd. a cîştigat licitaţia pentru administrarea activelor Fondului Proprietatea (peste 4 miliarde de euro), după ce a oferit condiţiile cele mai acceptabile. Deşi se pretinde că firma americană a oferit cel mai scăzut preţ de management, acesta nu este public, invocîndu-se prevederile de confidenţialitate.
O avere de 4 miliarde de euro, care produce profit (vezi BCR, PETROM, CEC etc.), este la dispoziţia unor administratori americani (conduşi de un oarecare David Smart - deştept băiat!), despre care ştim foarte puţine, în special privind condiţiile de garantare a sumelor primite în administrare.
Din nefericire, jefuirea României continuă fără nici o oprelişte! Pînă cînd?!" - am încheiat citatul.
După toate astea, Traian Băsescu aşează bomboana pe coliva societăţii româneşti şi e capabil să pună la bătaie miliarde de dolari pentru a-şi cumpăra, de la ,,Înalta Poartă", un nou mandat. De luni de zile eu atrag atenţia cu privire la tentativa de a cumpăra nu mai puţin de 48 de avioane F-16, pe care armata americană le-a aruncat la gunoi, fiindcă sînt nişte vechituri. Astăzi, mai multe publicaţii, între care şi ziarul ,,Ziua", merg pe urmele noastre şi publică anchete solide despre această bişniţă uluitoare. Am să reproduc un material pe care mi l-au furnizat ofiţeri ai Serviciilor Secrete şi pe care l-am publicat în ziarul meu ,,Tricolorul", sub titlul: ,,Aici sînt banii dumneavoastră! Traian Băsescu pregăteşte tunuri de aproape 5 miliarde de euro, din bugetul Ministerului Apărării Naţionale". Citez: Interesele clicii Piratului Băsescu în afacerile cu Armata au trei direcţii de acţiune, toate vizînd livrări de tehnică militară, pentru care se vor cheltui sume consistente, ce vor umfla buzunarul şmecherilor portocalii.
1) Prima direcţie, şi cea mai valoroasă, care are şi o importantă miză politică, o reprezintă atribuirea contractului de înzestrare a Armatei cu avioane de vînătoare multiroll. Pentru a intra în graţiile Washingtonului, Traian Băsescu se pregăteşte să schimbe vechile MIG 21 cu 'pensionareleť'de peste Ocean, la fel de bătrînele F16, avioane care vor fi scoase din dotarea armatei americane în perioada 2010 - 2014. Contractul, în valoare de 4,5 miliarde de euro, urmează a fi derulat de puternicul grup de afaceri Kaplan Group, care, pe lîngă 10% din valoarea contractului, se pare că i-a promis lui Băsescu o intrare la Casa Albă. Comisionul urmează a fi dat în funcţie de tranşele de livrare a avioanelor în România şi de plata lor, iar susţinerea este în lucru, rezultatele urmînd să apară o dată cu atribuirea contractului. 'Aranjorii' acestui 'tun', desemnaţi de Pirat, sînt ministrul Apărării, Mihai Stănişoară, şi mîna lui dreaptă, Aurel Lascu, şeful departamentului pentru armamente din MApN.
2) A doua direcţie a şmenurilor cu banii Apărării este aceea a deblocării contractului de dotare cu armament specific a fregatelor englezeşti achiziţionate de marina militară în guvernarea Năstase. Combinaţia cîştigătoare a acestei licitaţii este pusă la cale prin intermediul asociaţilor publici ai lui Mircea Băsescu. Unul dintre aceştia, Romeo Oiţă, este vicepreşedintele pentru Europa de Est al companiei americane General Defence Corp, favorită la preluarea acestui contract. Suma pusă în joc de Statul Român este de 500 milioane de euro, bani din care sursele noastre spun că 10% vor lua direcţia clicii conduse de primul hoţ al ţării.
3) Cea de-a treia afacere, un mizilic pe lîngă primele două, este o consecinţă a dispariţiei armelor din depozitul militar de la Ciorogîrla, eveniment pus la cale de însuşi Băsescu, în scopul înlăturării din Statul Major General al Armatei Române a persoanelor incomode, în frunte cu generalul de aviaţie Constantin Croitoru. Regizarea evenimentului de la Ciorogîrla a fost făcută şi pentru a pregăti terenul ca anumite firme să cîştige contractul de securizare a depozitelor militare. Această afacere se află în derulare, urmînd ca, în aproximativ o lună, MApN să nominalizeze cîştigătorul contractului. Conform surselor noastre, acesta va fi tot o firmă americană, cu parteneri din gaşca mafiotă a lui Traian Băsescu" - am încheiat citatul.
Dar, de ce-i este frică lui Băsescu nu va scăpa. Americanii nu-l mai vor. Ruşii să nici n-audă de el. De Uniunea Europeană şi Israel, ce să mai vorbim. Iar românii îl huiduie de la un cap la altul al ţării. Îl huiduie ţăranii şi pensionarii. Îl huiduie şomerii. Îl huiduie magistraţii. Îl huiduie pînă şi melomanii veniţi la Festivalul George Enescu, de la Atheneul Român. În fine, îl huiduie şi ţiganii simpli, care au simţit viclenia lui de a cerşi voturi. Chiar aşa, că tare rău a mai ajuns acest Băsescu: e cerşetorul cerşetorilor! Poate nu ştiţi ce troc ordinar se ascunde aici. Poate nu ştiţi de ce l-a apucat dragostea subită pentru ţigani pe autorul expresiei ţiganca asta împuţită". Atunci vă spun eu. O importantă strategie de atragere de voturi la 22 noiembrie a Dictachiorului Traian Băsescu este aceea a negocierii acestora cu clanurile de interlopi, ce controlează subteranele societăţii româneşti. Unul dintre interlopii care s-au întîlnit pentru acest scop cu Băsescu a fost şi Doru Petrescu, zis şi Doru Măgaru, cel mai influent personaj din zona Olteniei. Despre faptele penale violente ale acestuia, din care întotdeauna iese basma curată, presa relatează de vreo 5 ani. Fostul tovarăş al la fel de celebrului Caiac controlează o importantă massă electorală, pe care, după o discuţie privată cu Băsescu, avută săptămîna trecută la Băileşti (după întîlnirea în faţa presei), a promis că o va pune în slujba realegerii acestuia. Faptele antisociale pentru care Doru Măgaru a fost cercetat pînă acum pălesc pe lîngă afacerile cu care îl are la mînă Băsescu. Acest Doru Măgaru este cercetat de DIICOT Dolj într-un dosar în care este suspectat de trafic de stupefiante. Printr-o adresă, din iulie 2008, SRI Dolj a sesizat procurorii doljeni de organizarea de către Petrescu a trei importuri, a cîte 30 de kg, de droguri de mare risc. Afacerile sesizate de SRI Dolj fac parte dintr-o operaţiune mai amplă de trafic internaţional de droguri. Sesizarea s-a concretizat într-un dosar penal, 105DP/2008, dosar care este ţinut la sertar, pentru ca Doru Măgaru să poată fi controlat politic. Sursele precizează că dosarul poate proba că Doru Măgaru, împreună cu alţi cîţiva apropiaţi (precum tovarăşul său, Cristian Tiberiu Capac), a introdus în prima jumătate a anului trecut în România, prin trei societăţi comerciale, droguri din Italia, care, după ce au fost prelucrate şi ambalate, au luat drumul pieţei de profil, în mare parte. Acest dosar este elementul de negociere dintre Băsescu şi primul interlop al Olteniei. În schimbul voturilor infractorilor, ale celor ce depind de clanul condus de Doru Măgaru, Băsescu a promis că Parchetul va închide dosarul. Doru Măgaru i-a garantat lui Băsescu că îi va aduce cel puţin 100.000 de voturi, chiar dacă va trebui să le plătească din buzunar pentru fiecare în parte. Acesta este şi motivul pentru care SPP l-a acceptat pe Doru Măgaru la întîlnirea cu Băsescu, deşi se ştia că este infractor. Ieşirea în public cu Băsescu a fost una din condiţiile puse de Doru Măgaru, pentru a fi sigur că legătura dintre ei este clară şi că nimeni nu îl poate atinge. Sursele noastre au dezvăluit că fenomenul nu este singular, astfel de negocieri ducîndu-se, prin interpuşi, cu şefii clanurilor importante de pe întreg teritoriul României, prin intermediul cărora Băsescu speră să controleze circa o jumătate de milion de voturi.
***Extras din discursul presedintelui Dr. Corneliu Vadim Tudor-conferinta saptamanala PRM 11septembrie 2009***
AICI E ADEVARUL! NU CE VEDETI PE LA TV
