Uninominalul are probleme de ... constitutionalitate. Senatorii PRM si cei ai PC au depus ieri la Curtea Constitutionala o sesizare referitoare la neconstitutionalitatea a cel putin 12 articole din legea care a fost votata, cu doua zile în urma, de catre deputati. Legea pentru introducerea votului uninominal a zacut prin sertarele Parlamentului aproape doi ani de zile, pentru ca odata gasit consensul politic pentru trecerea ei, acum rezultatul sa fie din nou amânat din motive... de Curte. Uninominalul a fost adoptat tacit de catre Senat, acesta fiind si motivul pentru care conservatorii s-au situat pe pozitii divergente - adica deputatii PC l-au votat, dar senatorii l-au contestat. În cazul în care magistratii Curtii admit cererea contestatarilor, uninominalul reintra în circuitul parlamentar, iar baronii locali pot sa-si ia adio de la votul uninominal la alegerile pentru presedintii de Consilii Judetene.
Un grup de 26 de senatori de la PRM, PC si un independent au trimis ieri o petitie la Curtea Constitutionala prin care reclama faptul ca o serie de articole din legea pentru alegerea Camerei si Senatului si modificarea
unor prevederi din Legea administratiei publice centrale si locale intra în contradictie cu Constitutia. Senatorii nu sunt de acord cu articolul care-i obliga pe candidatii la viitoarele alegeri sa depuna un cont de 5 salarii minime brute pe tara. Prevederile acestui articol reprezinta o violare a art. 4. alin 2 din Constitutie întrucât conditioneaza exercitarea dreptului de a fi ales pe criterii de avere - se arata în contestatia depusa la Curte. Sunt reclamate si textele referitoare la alegerea reprezentantilor minoritatilor nationale, cu precizarea ca Legea votului uninominal i-ar favoriza pe etnicii de origine maghiara, permitând participarea la procesul electoral a unui partid - PCM si a unei organizatii UDMR, ambele reprezentând aceeasi etnie. PRM si PC considera ca avem de-a face cu o discriminare a drepturilor cetatenilor români în raport cu cele ale cetatenilor de origine maghiara.
Discrepanta dintre votul politic si votul popular
Pragul electoral alternativ creeaza distorsiuni în sistemul politic electoral, a mai precizat Lucian Bolcas, aratând ca acesta duce la o discrepanta majora între votul popular pe care-l da alegatorul pentru un candidat si votul politic, care rezulta la nivel national. Bolcas atrage atentia ca uninominalul trecut de Parlament da nastere la tot felul de «bizarerii«, întrucât daca unul sau doi dintre reprezentantii unui partid politic obtin din primul tur un procent de 50 la suta plus unu din voturi, ei nu vor fi declarati alesi, în pofida vointei alegatorilor, pentru ca partidul lor nu a trecut pragul electoral de 5 %. «Practic, avem o discrepanta între votul popular si votul politic, iar alegatorii tot nu-si pot trimite în Parlament pe cel pe care l-au votat«, a mai aratat Bolcas. Neconstitutionala este în opinia sa si prevederea care da dreptul Guvernului sa delimiteze colegiile uninominale prin hotarâre. Or, delimitarea colegiilor reprezinta un sistem de baza electoral care, potrivit Constitutiei, nu se poate decide decât prin Lege aprobata de Parlament, nu prin hotarâre de Guvern«.
Presedintii de consilii nu pot fi institutii
Presedintii de Consilii Judetene nu pot fi alesi prin vot uninominal, chiar daca Parlamentul a fost de acord ca pentru asta sa modifice unele prevederi din Legea privind alegerea autoritatilor administratiei publice. Senatorii contestatari spun ca eventuala alegere prin vot uninominal a baronilor locali încalca art. 121, 122 si 123 ale Constitutiei, care enumera explicit organele administratiei publice locale - consiliile, primari si prefectul. «Prin alegerea presedintelui de Consiliu Judetean în mod direct, acesta capata un caracter institutional propriu. Or, institutionalizarea baronilor locali nu e prevazuta în Constitutie«, spune Bolcas. Totodata, presedintele PC, Daniela Popa, a declarat ieri, la Galati, ca parlamentarii formatiunii pe care o conduce au semnat sesizarea PRM adresata Curtii, însa a subliniat ca PC nu dezaproba legea în ansamblul sau, ci doar trei aspecte. «Colegii mei senatori sunt cosemnatarii sesizarii la Curtea Constitutionala, nu a Legii privind votul uninominal în ansamblul ei, pentru ca noi sustinem votul uninominal, ci a câtorva articole din lege. Alegerea prin vot uninominal a presedintilor Consiilor Judetene consideram ca nu trebuie sa intre într-o lege a alegerilor generale si a alegerilor la Camera Deputatilor si la Senat, ci trebuie sa fie o modificare a legii alegerilor locale. Al doilea articol cu care nu suntem de acord este acela care face referire la libertatea de a fi ales. Gânditi-va ca un candidat aflat într-un colegiu uninominal dintr-o circumscriptie electorala aduna 80 la suta din votul electoratului, dar este conditionat de votul pe care trebuie sa-l obtina partidul, adica acel 5 la suta. Atunci ce se întâmpla cu acei 80 la suta care l-au votat? Ce înseamna votul uninominal? Înseamna tot vot de partid? În plus, în tarile UE unde se practica votul uninominal nu exista prag la partidele politice. Ultima prevedere contestata: s-a pus conditia ca sa ai cumulat sase mandate la Camera si trei mandate la Senat. O alta anomalie. Gânditi-va ca legea actuala prevede ca un partid politic, în functie de voturile pe care le obtine, poate sa aiba un grup parlamentar numai la Senat, sa aiba numai senatori, sau numai deputati. Este perfect legal - în Legea votului uninominal trebuie sa ai cumulat sase deputati si trei senatori ca sa poti sa intri în Parlamentul României«, a mai declarat Popa, conform NewsIn.
În concluzie, senatorii contestatari apreciaza ca «trebuie reapreciata constitutionalitatea întregii legi în ansamblul ei«. In timp ce Laszlo Borbely afirma ca legea uninominalului este ca o ruleta ruseasca, Mircea Geoana a afirmat ca PRM si PC incearca cu disperare sa o blocheze. În cazul în care Curtea Consitutionala respinge sesizarea PRM si PC, Legea votului uninominal merge la promulgare. În caz contrar, ea va fi retrimisa la Parlament pentru o noua dezbatere, urmând ca în termen de 45 de zile deputatii sa puna articolele contestate în acord cu prevederile constitutionale.
...
Raspunde cu citat
