Istoria locurilor vine de departe, dacă ţinem cont că despre ele ne-au rămas mărturii documentare datând de aproape cinci veacuri. La 30 octombrie 1517, de pildă, domnitorul Neagoe Basarab întărea Mănăstirii Govora (Vâlcea) mai multe sate „între care şi Chinteştii Jumătate”.
Câteva luni mai târziu, într-un hrisov de la 28 ianuarie 1518, acelaşi domnitor întărea pământuri unei moşii „ce iaste între hotarul Mirila”. Tot Neagoe Basarab, printr-un act domnesc din 16 septembrie 1519, făcea danie pentru Mănăstirea Seaca (Olt) „O moară de la Olteţ din Leoteşti şi Ocina de aici”. Alte trei sate, Belgun, Govora şi Comăneşti, apar şi ele pomenite în documente de epocă din secolele XVII şi XVIII.

Apogeul crizei a ajuns şi la Bobiceşti

Din datele pe care ni le oferă tânărul primar liberal, Ilie Chitez, rezultă că la Bobiceşti trăiesc, într-un areal de mai bine de 5.000 de ha de teren arabil, la care se adaugă 850 ha de pădure, 3.700 de localnici. Groso-modo, ar fi să constatăm că bobiceştenilor, deţinători de atâtea pământuri scăldate de apele Olteţului şi ale Bârluiului, le-a pus Dumnezeu mâna în cap. Dacă mai punem la socoteală că ei sunt, cum se zice, poală de oraş, adică furnizori de forţă de muncă, dar şi beneficiari de locuri de muncă pe la fabricile şi firmele din Balş, atunci s-ar putea conchide că situaţia lor e una de invidiat. Însă - ne avertizează primarul comunei - lucrurile nu prea mai stau aşa. Agenţii economici din oraşul de pe Olteţ fie şi-au restrâns drastic activitatea, fie cei mai mulţi au închis literalmente porţile. Mulţi dintre navetiştii Bobiceştiului - peste 300 - au rămas şomeri. Circa 100 dintre ei au croit-o spre Vest, salahorind prin Italia, Spania, Franţa, Germania. Restul, care au rămas acasă, n-au avut încotro, au luat sapa de coadă, încercând să supravieţuiască din munca agricolă, făcută la nivel de subzistenţă şi mai mult în pagubă. După aprecierea edilului şef, peste 40 la sută din terenurile arabile ale comunei au rămas pârloagă. Populaţia e îmbătrânită, gospodăria ţărănească decapitalizată, lipsită de resursele financiare şi pe dotarea necesară practicării unei activităţi agricole intensive şi de randament. Apogeul crizei, care bântuie în toată România, a ajuns şi la Bobiceşti. Asta se simte şi din realitatea că încasările, din taxe şi impozite, la bugetul comunal sunt tot mai precare.

Cinci ani de dezvoltare edilitară, doi ani de încremenire şi lipsă de speranţă

„Mă aflu la al doilea mandat. Primul, 2004-2008, l-am parcurs ca pe unul al stării fireşti, de normalitate. N-am simţit, în cei patru ani ai legislaturii trecute, starea de vrajbă şi încrâncenarea de acum, politizarea pe faţă a distribuirii şi dirijării resurselor, promovarea de proiecte pe altfel de criterii, decât cele de performanţă” - ne relatează cu amărăciune primarul comunei.

*

Recunoaşte că, în primul mandat şi în doi ani de actualul său mandat de edil-şef, la Bobiceşti s-au făcut investiţii edilitare în valoare de peste 140 de miliarde de lei vechi. Au fost reabilitate toate şcolile şi grădiniţele de pe raza comunei, fiind echipate cu surse proprii de încălzire, de apă potabilă, cu tâmplărie termopan, grupuri sanitare la nivelul standardelor comunitare. În primul mandat s-a realizat alimentarea cu apă potabilă în sistem centralizat a comunei, s-a construit dispensarul medical din Leoteşti. În 2009 a prins finanţare pe Măsura 322, proiectul integrat în valoare de 2,5 milioane de euro, fonduri nerambursabile cu care s-au finalizat canalizarea satelor Bobiceşti, Mirila şi Belgun, construirea modernei creşe de copii din satul Comăneşti, reabilitarea şi modernizarea căminului cultural din centrul civic, asfaltarea a 450 ml de uliţe comunale, la Leoteşti. În fine, s-a realizat un vis aşteptat de localnici de mai bine de un deceniu şi jumătate: înfiinţarea reţelei de distribuţie de 7 km şi alimentarea cu gaze naturale a comunei - o investiţie în sumă de peste 7 miliarde de lei vechi, din care 5 miliarde cofinanţare de la consiliul local.

Proiecte depuse şi care aşteaptă de luni şi ani un răspuns

Începând de pe la mijlocul lui 2009, politica guvernului faţă de „dezvoltarea rurală” a fost - crede primarul - de ignorare a oricărei iniţiative. În virtutea inerţiei, s-a spus demagogic: faceţi proiecte bune, eligibile, dacă vreţi să vă dăm bani.

*

„Am făcut proiecte, am cheltuit resurse din bugetul local pentru asta, le-am înaintat la forurile competente, unde zac fără niciun răspuns. Dau câteva exemple de la Primăria Bobiceşti: Înfiinţare canalizare pentru satele Chinteşti, Govora şi Comăneşti cuplat cu Proiect extindere canalizare în cele trei sate. Ambele proiecte zac la guvern de mai bine de un an de zile. Proiect modernizare a 12 km de drumuri comunale. Stă la dospit din vara anului trecut, la «Dezvoltare», la ministerul condus de doamna Udrea. Niciun răspuns până la această oră. Proiect pentru modernizarea drumului comunal Bobiceşti-Bechet (4,5 km). Stă şi acesta blocat, fără răspuns, la Ministerul Dezvoltării Rurale. Perspectivele pentru 2011 şi 2012 sunt cât se poate de «luminoase»“.

Natalitatea care moare

Semnele otrăvite ale crizei economice se văd şi în speranţa de viaţă a localnicilor şi în evoluţia celorlalţi indicatori demografici şi de sănătate. E un lucru ştiut că în lumea rurală, de după revoluţie, în majoritatea satelor oltene sporul natural e unul negativ, adică într-o comunitate, an de an, mai mulţi sunt cei care mor, decât cei ce se nasc. La Bobiceşti, de pildă, în 2010 s-au înregistrat 46 de decese, în vreme ce la starea civilă nu este menţionată nicio naştere. De la începutul anului în curs, în registrul stării civile s-au consemnat 18 decese şi niciun nou-născut.



Sursa: gazetanoua.ro