Nu mă pretind specialist în materie. Nu fac altceva decât să iau datele de pe agenţiile internaţionale. În lupta cu efectele nocive ale păcătoasei crize mondiale, Germania înregistra, încă de anul trecut, cel mai consistent reviriment european. Treabă nemţească, sută la sută, demnă de luat în seamă şi de către zăbăncii noştri de la putere. Factorul stimulativ principal l-a constituit programul de relaxare fiscală, lansat de Angela Merkel. Reducerea taxelor pentru angajaţi şi angajatori a ajutat companiile să economisească, numai anul trecut, 24 de miliarde de euro. Bani care au fost investiţi în infrastructură, generând concomitent locuri de muncă. • Austriecii au operat, ce-i drept, cu majorări de taxe şi restructurări bugetare (rezonabile, nu absurde, ca pe la noi) şi, în paralel, au suplimentat cu aproape o jumătate de milion de euro alocaţiile bugetare pentru investiţii. • Danemarca a redus impozitele, taxele pentru angajatori şi angajaţi, dar a acţionat eficient pentru sporirea investiţiilor în infrastructură. • Diminuarea TVA a fost benefică economic şi pentru francezi şi finlandezi. • Guvernul de la Londra a introdus măsuri drastice de austeritate, dar planul său anticriză mizează şi pe majorarea, cu până la 50 la sută, a facilităţilor fiscale. • Cu constrângeri bugetare, în limita suportabilităţii, completate însă cu un program îndrăzneţ de încurajare a investiţiilor, s-a angajat în lupta cu recesiunea şi administraţia de la Madrid.


Analiştii (unii dintre ei îi proroceau iminenta prăbuşire economică) constată acum că Spania a reuşit, în mod miraculos, să evite efectul de domino şi să iasă din criză. • Vecina noastră Polonia, singura în Europa, n-a trăit calvarul crizei. Programul susţinut de privatizare, care a tras masiv investitorii străini şi i-au sporit, cu mai bine de 1.000 de euro PIB-ul pe cap de locuitor, a menţionat-o tot timpul pe creştere economică.
Ne oprim aici cu exemplele şi concluzionăm că guvernele sus-pomenite, chiar dacă, în majoritatea lor, au fost nevoite să introducă măsuri de austeritate, au avut totuşi în vedere compensarea acestor constrângeri prin programe proactive de relansare economică. Au înţeles că impozitele mai mici înseamnă mai multe locuri de muncă şi sporirea consumului.


Cum s-a luptat şi se luptă guvernul de la Bucureşti cu criza şi cu recesiunea? Rudimentar şi haotic, ca pe la noi, tăind ca la măcelărie şi nepunând nimic în loc, îndatorând ţara cu zeci de miliarde de euro, tocând aceşti bani, sifonându-i în bună parte pentru clientelă şi lăsând investiţiile încremenite. Preşedintele Băsescu zicea deunăzi că tăierile la grămadă de lefuri, de pensii, de indemnizaţii au fost lăudate la Bruxelles şi că ţările comunitare ne iau de exemplu. Care dintre ele o fi ciopârţit lefurile cu 25 la sută şi o fi majorat TVA cu cinci puncte, de la 19 la 24 la sută? În ce ţară comunitară Codul fiscal o fi fost modificat de 60 de ori, ca pe Dâmboviţa?
Are România potenţial să se dezvolte şi să iasă din criză? Are - zic analiştii, reprezentanţii patronatelor, cu îndeplinirea însă a câtorva cerinţe elementare. • Măsuri inteligente şi eficiente de relaxare fiscală. • Dezvoltarea infrastructurii. • Atragerea fondurilor europene şi, evident • Reducerea birocraţiei. Guvernul Boc, guvern „securizat” de Traian Băsescu, nu e în stare să pună în aplicare aceste comandamente. El ştie, de doi ani de zile, doar să taie, şi-atât!



Sursa: gazetanoua.ro