Cât de lungă este calea de la idee la implementarea unui proiect cu finanţare europeană?
Calea este destul de lungă, de la momentul depunerii cererii de finanţare până la semnarea contractului de finanţare, în cadrul Programului Operaţional Regional, pentru că aici am avut mai multă experienţă până acum, durează cam un an.

Care este secretul ca un proiect care solicită finanţare europeană să devină eligibil?
Nu pot spune că există un secret. În primul rând, trebuie să fie citit cu atenţie ghidul solicitantului, respectarea tuturor criteriilor din acest ghid. Dacă se respectă ghidul în litera lui, se poate ajunge la un proiect eligibil. Există unele particularităţi legate de scrierea cererii de finanţare, unde trebuie justificate anumite capitole. Dar, după o anumită experienţă, nu se mai pune problema să nu putem să justificăm.

Care dintre proiectele implementate sau care se derulează în prezent v-au adus cea mai mare satisfacţie profesională?
Toate sunt importante pentru Consiliul Judeţean Olt, în primul rând cele de infrastructură de transport. Avem patru drumuri judeţene în implementare, finanţate în cadrul Programului Operaţional Regional, pentru că tot ceea ce înseamnă infrastructură de transport este important. Noi, în cadrul POR, am depus proiecte pentru toate domeniile prioritare. Avem o paletă largă de proiecte, care vizează aspectele sociale şi culturale, am atacat şi partea de afaceri. Bursa de cereale de la Corabia este un proiect provocator pentru Consiliul Judeţean Olt, pentru că va trebui să implementăm acolo un sistem care să funcţioneze. Pentru acest proiect ne-au contactat şi cei de la Bursa de mărfuri din Bucureşti, reprezentanţii acesteia vor să intrăm într-un parteneriat, ne-au contactat şi alte consilii judeţene care au proiecte similare. Bursa de cereale de la Corabia a trezit interes la nivel naţional.

Cât de mult credeţi că intervine politicul în aprobarea proiectelor cu finanţare europeană?
În cadrul Programului Operaţional Regional, nu pot spune că a intervenit politicul, a fost o concurenţă reală între toate cele cinci consilii judeţene din regiune şi restul de solicitanţi eligibili. Din experienţă, aş putea să spun că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, pe partea care se ocupă cu finanţarea investiţiilor în mediul rural, în special Măsura 322, factorul politic are un rol destul de mare în stabilirea proiectelor câştigătoare.

În cadrul Programului Operaţional Regional, câte proiecte aţi realizat şi în ce stadii de derulare se află?
Am depus 15 proiecte, 14 sunt deja aprobate, trei sunt în faza de precontractare, restul este în implementare, iar unul este finalizat. Ca indicator de succes, avem aproape 98% din ceea ce s-a depus şi ceea ce s-a finanţat. Şi în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră, România-Bulgaria, am realizat un indicator de sută la sută. Am avut două proiecte de reabilitare drumuri, contractele sunt semnate şi finanţate, un altul de infrastructură pentru mediu şi unul pentru realizarea unui portal al infrastructurii de bussines, primul se află în faza de precontractare şi celălalt aşteaptă finanţarea.

Care dintre investiţiile derulate cu fonduri europene credeţi că nu puteau fi realizate altfel, din buget, fie el naţional sau judeţean?
Infrastructura de drumuri judeţene, cu siguranţă, nu s-ar fi putut realiza altfel, pentru că sunt valori foarte mari, Bursa de cereale, la fel, unde avem şi o contribuţie proprie destul de mare, de 50%, dar chiar şi aşa, fără sprijinul Uniunii Europene, nu puteam realiza. Cred că nici reabilitarea Muzeului Judeţean nu era posibilă fără finanţare europeană.

Ce probleme aţi întâmpinat în realizarea şi derularea proiectelor?
Nu pot spune că am întâmpinat probleme, ci doar întârzieri inerente, pe parcursul implementării, pentru că aşa sunt procedurile între instituţiile implicate. Atunci când te apuci de o investiţie care presupune construcţia unui drum, a unui imobil, mai apar unele neconcordanţe între proiect şi lucrările din teren, dar se rezolvă pe parcurs.

Au fost proiecte în cadrul cărora, în urma licitaţiilor, a trebuit să returnaţi o sumă de bani sursei europene?
Da, pentru că, în urma licitaţiilor, valorile pe care noi le-am stabilit în buget sunt mai mici, şi atunci şi contribuţia noastră este mai mică, şi a Uniunii este mai mică. Se întâmplă, la anumite proiecte, să mai dăm şi banii înapoi, însă aceste economii în cadrul POR se folosesc pentru finanţarea proiectelor ulterioare din lista de rezervă.

Care credeţi că este cauza pentru care autorităţile locale din mediul rural accesează foarte greu fonduri europene?
În primul rând, pentru că nu au specialişti, şi apelează la firme de consultanţă, care, de cele mai multe ori, nici ele nu au foarte mare experienţă şi competenţe ca să îi poată ajuta, şi astfel calitatea proiectelor e destul de slabă. Sunt şi situaţii fericite, unde există, în cadrul primăriilor, un colectiv sau măcar o persoană care s-au perfecţionat în timp şi realizează proiecte eligibile.

De ce ne confruntăm cu această criză de specialişti în realizarea de proiecte cu finanţare europeană?
Pentru că este un domeniu destul de dificil, exigenţele sunt mari, iar experienţa se capătă greu, după cel puţin cinci ani în domeniu poţi să spui că eşti în stare să câştigi finanţări. Este greu să formezi oameni, mai ales în mediul rural, este nevoie de tineri care să cunoască foarte bine o limbă străină, care să facă faţă unui volum mare de muncă, iar salariile sunt foarte mici.

Aţi conturat viitoarele obiective care vor fi finanţate în etapa viitoare de finanţare europeană?
Am început să creionăm portofoliul pentru etapa viitoare de finanţare 2014-2020, şi avem din nou infrastructură de drumuri judeţene, avem partea socială în cadrul căreia ne-am gândit la reabilitarea centrelor de îngrijire de la Fălcoiu, Caracal şi Corabia şi partea de sănătate. Va trebui să avem în vedere continuarea investiţiilor la Spitalul Judeţean Slatina, pentru că acum avem doar ambulatoriu, pentru că aşa a fost ghidul creat.



Sursa: gazetanoua.ro