Cea mai veche şi importantă sărbătoare creştină va aduce şi anul acesta bucurie în întreaga lume creştină în aceeaşi zi, 24 aprilie. Biserica Ortodoxă, majoritară în România, reprezentată la nivel local de Episcopia Slatinei şi Romanaţilor (ESR), nu a răspuns solicitării noastre de a vorbi despre sărbătoarea Învierii Domnului, invocând diverse motive, astfel încât nu am reuşit să prezentăm punctul de vedere al acesteia. În schimb, Bisericile Romano-Catolică şi Greco-Catolică din Slatina, prin intermediul a doi dintre preoţii celor două ramuri creştine, au fost bucuroase să vorbească despre semnificaţia Paştelui şi despre importanţa celebrării sărbătorii la aceeaşi dată.

*

„Învierea reprezintă biruinţa lui Hristos asupra morţii, a luminii asupra întunericului păcatului. Dimensiunea sărbătorii este una interioară, spirituală, în care suntem alături de biserică, de săraci, orfani, bolnavi şi bătrâni. Paştele sărbătorit împreună de către toţi creştinii nu poate fi decât o mare bucurie care dă, simbolic, o şi mai mare dimensiune celei mai mari sărbători a creştinătăţii. Chiar dacă nu slujim în acelaşi altar, chemarea clopotelor şi rugile noastre se unesc într-un singur glas”, spune Valeriu Catană, preot greco-catolic.

*

Cuvântul „Paşte”, care se traduce prin „trecere”, este deosebit de important pentru înţelegerea semnificaţiei sărbătorii. Acesta a fost preluat din limba ebraică şi are atât conotaţie religioasă, cât şi laică.

*

„Cuvântul «paşte» reprezintă în primul rând libertatea obţinută de evrei, trecerea din robia egipteană la libertate prin traversarea Mării Roşii. Pentru creştini, cuvântul semnifică eliberarea de sub sclavia păcatului, prin victoria obţinută de fiul Domnului împotriva morţii”, explică Gheorghe Coşa, preot Biserica Romano-Catolică din Slatina.

Paştele, între calendarul iulian şi cel gregorian

Mulţi creştini continuă să se întrebe de ce sărbătoarea nu are o dată fixă şi, mai ales, de ce ortodocşii şi catolicii nu o celebrează în fiecare an pe aceeaşi dată. În primul rând, că e vorba de ortodocşi sau de catolici, stabilirea datei în care se serbează Paştele este influenţată de Lună, spun cei doi preoţi.

*

„Calendarul în ceea ce priveşte stabilirea datei este identic, astfel încât Învierea Domnului este celebrată mereu în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. La început s-a folosit calendarul iulian, adoptat de romani. Acesta făcea ca între anul calendaristic şi cel astronomic să existe o diferenţă. Papa Grigorie al XIII-lea, la sugestia unor astronomi ai vremii, a îndreptat pe 24 februarie 1582 calendarul, iar calendarul gregorian a fost acceptat apoi, treptat, de toate ţările occidentale şi în 1924 şi de Biserica Ortodoxă Română. Singurul element pe care Biserica Ortodoxă nu l-a acceptat a fost cu privire la Paşte, calculându-l în continuare după calendarul iulian”, povesteşte Gheorghe Coşa.

*

Acelaşi lucru s-a păstrat şi la greco-catolici, care au acelaşi calendar cu cel al ortodocşilor.

Diferenţe între slujba ortodoxă şi cea catolică

Una dintre cele mai mari diferenţe între cele două ramuri creştine este legată de modul şi momentul celebrării Învierii lui Iisus Hristos. În timp ce la ortodocşi Învierea este marcată la miezul nopţii, când credincioşii primesc lumină de la preot, la catolici momentul în care fiul lui Dumnezeu a salvat lumea revenind la viaţă este plasat chiar la începutul slujbei, după lăsarea serii.

*

„La evrei, ziua începea la lăsarea serii, nu aşa cum se consideră astăzi, după miezul nopţii. Cum Hristos era evreu, Biserica Catolică a păstrat tradiţia evreilor, astfel încât Sfânta Liturghie începe la noi la ora 20:00. De asemenea, pentru catolici slujba începe cu aprinderea lumânării, nu ca în cazul ortodocşilor, care aşteaptă ora 24:00 pentru a lua lumină de la preot”, mai spune preotul romano-catolic.

*

În ciuda diferenţelor existente, tradiţiile şi obiceiurile locale au influenţat foarte mult sărbătoarea, apropiind din ce în ce mai mult modul în care ramurile creştine celebrează Paştele.



Sursa: gazetanoua.ro