- EUR
- 4,9765

-
Americanii au ales Deveselu pentru scutul antirachetă
Din delegaţia americană au făcut parte: Ellen Tauscher, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitatea internaţională; Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucureşti; general locotenent Patrick O’Reilly, directorul Agenţiei americane de apărare antirachetă; general locotenent John Gardner, comandantul Forţelor SUA în Europa (EUCOM); contraamiral Kenneth Norton, US Naval Forces Europe and Africa; Eric Desautels, asistent personal al subsecretarului de stat Ellen Tauscher. Partea română a fost reprezentată de: Bogdan Aurescu, secretar de stat Ministerul Afacerilor Externe; general maior Ştefan Dănilă, şeful Statului Major General; general maior Valeriu Nicuţ, locţiitor al şefului Statului Major General; Daniel Ioniţă, director general pentru afaceri strategice din cadrul MAE; Dragoş Ghercioiu, director general Departamentul pentru Politica de Apărare din MApN; general de brigadă Liviu Şerban, şeful Direcţiei Planificare Strategică - Statul Major General.
Securitate sporită pentru România, SUA şi NATO
După o scurtă întrevedere cu preşedintele Consiliului Judeţean, Paul Stănescu, prefectul Leonid Moisiu, primarii din Deveselu, Caracal şi alte oficialităţi judeţene, Ellen Tauscher şi Bogdan Aurescu au susţinut o conferinţă de presă.
*
„Anul trecut, pe 4 februarie, Consiliul Superior de Apărare a Ţării a luat decizia de a da curs invitaţiei făcute de către preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, privind implicarea României în dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă în Europa. Este un proiect la care ţara noastră participă în plan bilateral, dar care va deveni, în conformitate cu deciziile summit-ului de la Lisabona, un proiect al NATO. În urma celor şase runde de negocieri de până acum, am avansat foarte mult. În acelaşi timp, a existat sub autoritatea celor doi şefi de delegaţii un grup de lucru interistituţional româno-american, format din experţi, militari, dar şi alţi specialişti, care au avut ca sarcină identificarea celei mai bune locaţii pentru sistemul antirachetă din România. Au fost avute în vedere mai multe locaţii şi peste 120 de parametri tehnici în vederea identificării celui mai bun amplasament. În urma acestui proces de evaluare tehnică, baza românească militară de la Deveselu a fost considerată cea mai bună opţiune din punct de vedere operaţional. Această alegere contribuie substanţial la creşterea securităţii României, a SUA şi a aliaţilor noştri din NATO. De asemenea, amplasarea bazei va contribui semnificativ la consolidarea relaţiilor bilaterale, la dezvoltarea colaborării şi va duce, fără îndoială, la substanţierea parteneriatului strategic dintre cele două state, pentru că o ţară care prezintă un nivel crescut de securitate are şi oportunităţi sporite de dezvoltare economică”, a spus Bogdan Aurescu.
Obiectivul principal al sistemului antirachetă este să sporească securitatea colectivă a NATO, a SUA şi a României de ameninţările cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. Aurescu a precizat că sistemul antirachetă de la Deveselu, care va deveni operaţional în anul 2015, este unul strict defensiv, dar care are şi un important rol de descurajare.
Deveselu, locul cel mai potrivit
Oficialii americani şi români au asigurat că cele 24 de rachete interceptoare nu vor avea o influenţă negativă asupra mediului înconjurător şi sănătăţii publice, iar în plan militar nu vor modifica echilibrul strategic în Europa. „Nu sunt afectate nici activităţile, viaţa sau sănătatea oamenilor, nici animalele sau culturile agricole. Interceptorii care vor fi instalaţi nu au încărcătură explozivă şi nu sunt purtători ai unor încărcături periculoase (nucleare, biologice sau chimice). Ei sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile prin forţa impactului. Riscul de pagube sau rănire cauzate de o interceptare şi de reziduurile aferente este mic şi nu ameninţă populaţia şi proprietatea decât într-o măsură nesemnificativă. Alternativa (şi anume a permite unei rachete să-şi atingă ţinta) ar avea probabil drept rezultat consecinţe mult mai serioase”, se precizează în documentele puse la dispoziţia presei.
*
„Anunţul pe care l-am făcut astăzi marchează un moment extrem de important atât pentru România şi SUA, cât şi pentru NATO. România capătă un rol de primă importanţă în noua capacitate de apărare antirachetă. Amplasamentul oferă de asemenea o nouă misiune şi noi oportunităţi bazei aeriene de la Deveselu şi localităţilor învecinate. Deveselu s-a dovedit a fi cel mai potrivit şi cel mai uşor de amenajat amplasament dintre toate cele evaluate, oferind multe avantaje, inclusiv infrastructura existentă şi poziţionarea geografică favorabilă”, a declarat Ellen Tauscher.
Pe aerodromul Deveselu şi-a început activitatea, în 19 martie 1952, Regimentul 206 Aviaţie Vânătoare Tactică, acesta fiind subordonat Diviziei 66 Aviaţie Tactică din zona de operaţii de Sud-Est a României. În 1953, Regimentul 206 a fost dislocat pe aerodromul Ianca, unde şi-a desfăşurat activitatea până la 1 mai 1955. Baza militară de la Deveselu nu mai este operaţională, fiind desfiinţată în 2002, când a intrat în conservare.
Sistemul antirachetă va ocupa 174 de hectare din suprafaţa totală de peste 500 ha. Subsecretarul Ellen Tauscher a precizat că aici vor lucra între 150 şi 200 de militari americani.
*
„Această zonă de sud a ţării a fost vitregită în ultima perioadă. Unii, printre care mă număr şi eu, ne luptăm pentru asta din 2002. Şi iată că s-a reuşit. A fost aici un comandor, pilotul Nicolae Jianu, care din păcate a murit anul trecut la Tuzla, cel care practic m-a iniţiat către acest demers. Este bine pentru comunitate, vom vedea amănuntele pe parcurs”, ne-a declarat primarul comunei Deveselu, Gheorghe Beciu.
*Scut antirachetă, da - vize, mai târziu
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a declarat că amplasarea scutului antirachetă nu a fost condiţionată de acordarea vizelor de călătorie în SUA.
*
„Parteneriatul strategic cu SUA este unul extrem de matur, extrem de solid. În cadrul acestui parteneriat, discutăm foarte multe aspecte. Avem o relaţie consolidată în plan securitar, militar, politic. Dar în acelaşi timp avem o colaborare pe care o dezvoltăm intensificat şi în alte domenii, cultural, educaţional. Nu se pune problema ca într-un proces de negociere de acest gen, să spunem iată, facem un târg, noi vă dăm o anumită locaţie, dumneavoastră ne daţi vizele. Ceea ce pot să vă spun este că în cadrul acestui parteneriat strategic cu SUA, care se dezvoltă din ce în ce mai mult, practic şi chestiunea vizelor o discutăm la fiecare întâlnire la cel mai înalt nivel. Împreună depunem eforturi, iar ambasadorul Gitenstein poate să depună mărturie în acest sens, pentru a reuşi să îndeplinim cât mai repede condiţiile care sunt necesare pentru ca românii să călătorească fără vize în SUA. Este o prioritate pentru Ministerul Român de Externe şi pentru celelalte instituţii ale României, dar şi pentru Statele Unite”, a spus oficialul român.
Următorii paşi în privinţa amplasării scutului antirachetă sunt finalizarea documentelor juridice bilaterale şi a aranjamentelor de punere în practică necesare, Parlamentul României fiind cel care trebuie, conform legislaţiei, să ratifice acest tratat.
Sursa: gazetanoua.ro