Motto: „Nu se poate trăi decât pândind viaţa peste tot unde nu-i la ea acasă, ca s-o salvezi de la înstrăinare!” Emil Cioran - „Amurgul gândurilor”

Tocmai când credeam că, în sfârşit, în Sănătatea din Olt, a venit omul providenţial, capabil să scoată Spitalul Slatina din grotă, iată că pe baricade a apărut un pseudo-luptător, un David precar care ţine morţiş să-i arate lui Goliat (poporului slătinean) cât de jos poate el coborî sistemul sanitar de pe plaiurile noastre. Înarmat cu o doctă ignoranţă şi lipsit total de realism, acest homo-ludens pluteşte într-o lotcă fără vâsle, întruchipând jalnicul, penibilul şi etalonul vorbei goale, toate acestea girate - culmea - de două formaţiuni politice, chipurile inamice (PSD şi PDL), care au jurat cu mâna stângă pe drapel că vor introduce Spitalul Slatina într-o sfântă normalitate.


Este adevărat că unor şefi de partid sănătoşi, precum sunt domniile lor Vâlcov şi Stănescu (protectorii acestui mahăr, ce funcţionează pe bază de instincte şi ceţoase intuiţii), le este benefică, din când în când, câte o terapie de râs, ei înşişi având nevoie de un clown care să le gâdile ombilicul şi să le potolească tristeţile generate de atâta putere politică şi administrativă adunată la un loc… Orice politician care se respectă (uitaţi-vă, într-o doară, la Băsescu!) are nevoie de un bufon-paratrăsnet, de un fonf cu clopotul la tichie, care să trâmbiţeze o carieră eroică şi vitează (în cazul nostru, o carieră profund ridicolă), aşa cum a simulat-o chiar şeful SJU Slatina, pe postul local de televiziune, în văzul a câtorva zeci de mii de slătineni.


Reforma pe care se screme el s-o facă, în Spitalul Groazei, după un an şi patru luni de tăiat frunze la câini, ne indică exact ceea ce se vede: Spitalul Slatina este un fel de caleaşcă roşie-portocalie a morţii, la cârma căreia vizitiul doarme profund, cu ochii larg deschişi! Prins cu mâţa-n sac, acest erou de mucava nu pare să fie decât un dirijor de hip-hop agramat, într-un bordel de clasa a III-a, dintr-o mahala caracaleană, jalnică şi suspectă. El a practicat, pe televizor, o vitejie gratuită de genul: „- Unde e, bă, pisica s-o… mănânc?”, aşa cum chiţăie un şoarece ameţit după trei vişine putrede din vişinata PDL Olt. Făcând un schimb tovărăşesc de idei despre soarta pacienţilor de la Spitalul Slatina, despre „numele şi… pronumele” lor şi trecând cu vederea toate durerile pe care le-a pricinuit el, de la instalarea în fruntea bucatelor.


Slătinenii l-au văzut şi auzit în toată plenitudinea „profesionalismului” său şi, de aceea, ei speră ca acest individ să fie ultimul berevoi, ultimul manager de spital din Olt, inventat şi produs cu mijloace exclusiv politice şi brevete locale bicefale… Ultimul baron care-şi transformă neputinţa în virtute, afişând-o lăbărţat pe ecranele televizoarelor. Nu de alta, dragi prieteni, dar - în numele şi… pronumele acestui treanca-fleanca-mere-acre - Sănătatea din Olt este grav avariată.



Sursa: gazetanoua.ro