Aşa cum spunea un miner, fost deţinut politic, că îi era mai frică de Securitate decât de eventualele accidente din galeriile aflate în fundul pământului, tot aşa medicii din Slatina trăiesc o traumă majoră, generată de frica de a nu-l deranja, în niciun fel, pe Nicu Vladu, vătaful Spitalului de Urgenţă Slatina. Acuzaţi deseori pe nedrept, pentru crimele unui sistem de sănătate politizat la maxim şi jefuit, la unison, de toate hoardele clientelei politice de pe malul Oltului, doctorii noştri de toate zilele şi nopţile nu îndrăznesc să ia pulsul minimei demnităţi, aceea de a ieşi în faţa slătinenilor, ca să spună adevărul.
Stau în anticamera societăţii, făcând, fără voia lor, apologia prostiei şi imbecilităţii unui sistem medical prăbuşit iremediabil. Să-i dădăceşti, să-i preţuieşti şi să-i laşi pe cei care îţi fac rău ţie şi, prin tine, ca medic, unei largi categorii de oameni, înseamnă să pui, involuntar, umărul la dezastru. Se ştie faptul că, în general, caracterul oamenilor şi - mai ales - al doctorilor, este comandat de conştiinţă. Iar, după noi, gradul cel mai mare de conştiinţă îl au doctorii şi dascălii. Din păcate, profesorii noştri tac, împietriţi de groaza răzbunărilor politice, doctorii tac şi ei, din acelaşi motiv. Toţi par predispuşi (deşi nu e adevărat) de a fi racolaţi de către comandamentele politice, pentru a deveni agenţi ai răului… Ei ar trebui să iasă în faţa lumii, pentru că au propria identitate morală şi profesională, care nu le poate fi ştirbită de un neica-nimeni, numit temporar în fruntea bucatelor, pe criterii politice de clan şi gaşcă.


Corpul medical din Slatina, alcătuit în mare parte din medici cu adevărat valoroşi, preferă să-i lase pe alţii ca să vorbească în numele lui, pe unii ziarişti care - chiar dacă sunt bine intenţionaţi - nu stăpânesc domeniul sanitar (iar subsemnatul nu se exclude din această categorie), îl lasă pe orice manager năuc şi agramat, şcolit în culisele de partid şi de stat, ca să-l reprezinte, medicii preferând (de silă, probabil, şi de greaţa existenţială a momentului) să stea ascunşi, aşteptând o lume mai bună.


O lume mai bună nu poate veni, domnilor doctori, dacă dumneavoastră, intelectuali adevăraţi, recunoscuţi de noi, cei mulţi şi îndurători, nu ieşiţi în linia întâi a frontului acestei societăţi, aflate în cangrenă. Manipulările politice la care sunteţi supuşi, diversiunile împotriva voastră, fabricate în laboratoarele de aparatcik, prigonirile acestui guvern, îndreptate asupra acestei profesiuni liberale, toate acestea v-au insuflat credinţa falsă că e mai bine să staţi pe margine… Că n-au ce căuta nişte mărgăritare în troaca porcilor politici…


Din păcate, domnilor doctori Nucu Diaconescu, Renică Diaconescu, Ion Eremia, Alin Rusu, Ileana Popa, Aurelian Simionescu, Gabriel Chiriac şi toţi ceilalţi profesionişti din spitalul slătinean, pasivitatea dumneavoastră se întoarce, ca un bumerang, chiar împotriva dumneavoastră. Acum când toate tehnicile animalier-socialiste, experimentate pe pielea dumneavoastră de către toţi proştii neamului, au întrecut măsura, domniile voastre trebuie să ieşiţi din pasivitate. Să vă apăraţi onoarea şi profesia…



Sursa: gazetanoua.ro