Rodica Culcer, şefa Direcţiei de Ştiri din TVR, şi după împlinirea vârstei de pensionare, la 30 mai a.c., a fost etichetată, la Realitatea TV, de liderul PNL, Crin Antonescu, co-preşedinte al USL, drept „o pensionară nesimţită”. În replică, pe blogul personal, Rodica Culcer a revenit cu un text banal, inadecvat, în care se autoproclamă un „ziarist incomod” pentru Crin Antonescu şi Victor Ponta, liderii opoziţiei, aceştia promovând „tentative de intimidare” nu numai la adresa persoanei sale. Faptul că, în România, avem ziarişti incomozi pentru … Opoziţie este un lucru mai rar, dar bine că-i avem. Numai că Rodica Culcer este, în acelaşi timp, o ziaristă obedientă puterii, motiv perntru care nu este culpabilă moralmente. Adică, domnia sa face, de bunăvoie, din entuziasm, din convingere, nu din constrângere, ceea ce face.

A fi pro-guvernamental acum nu mai este, nu mai poate fi, psihologic, în aceeaşi categorie, de pildă, cu pro-guvernamentalul din vremea lui Adrian Năstase. A apărut chiar o specie patetică de ziarişti, care au obosit pur şi simplu să demonizeze puterea, în ciuda tuturor dezamăgirilor. Fără un minim de discernământ cosmetic, Rodica Culcer încheie astfel textul de pe blogul personal: „În sfârşit, am şi eu o întrebare: de ce îşi pierde vremea un om, care vrea să conducă România, cu o biată „pensionară nesimţită” şi cu nişte „rataţi”? Înduioşătoare interogaţie! Mai ales pentru cineva care cochetează copios cu condiţia laşităţii servile, dar şi cu cea de „înger exterminator”. Prin răsturnare de atitudine. Problema doamnei Rodica Culcer, care îndeplineşte, prin delegare, atribuţiile de director al Ştirilor de la TVR, este, în primul rând, de natură etică, complicat amestec al legii cu nelegiferabilul. De pildă, pentru faptul că s-a dovedit prizabilă puterii, trecutul său nu contează.

Dacă s-ar fi dovedit neacomodantă, verticală, curată, nu ar fi deţinut nici funcţia actuală şi, mai mult, ar fi contat şi trecutul său. Etic şi logic, incompatibil. Nici un ziarist normal la cap, care a lucrat în presă înainte de 1990, nu îşi poate închipui cum a putut deţine dumneaei, înainte de 1990, funcţia de secretar al consilierului politic al Ambasadei SUA la Bucureşti, fără să aibă vreo contingenţă cu vigilenta Securitate. Două note ale Securităţii, din dosarul de urmărire al poetului Adrian Păunescu, publicate nu demult, în „Jurnalul Naţional”, demonstrau lipsa de scrupule a Rodicăi Culcer. S-a vorbit despre acest lucru. Şi, în final, ni s-a sugerat că pentru „un asemenea curaj civic”, adică pentru neabdicare, Rodica Culcer ar trebui aşezată, cel puţin lângă Doina Cornea, Radu Filipescu, Gabriel Andreescu şi alţii. Până la proba contrarie. Care s-ar putea să nu mai apară niciodată.

cvlpress.ro