am fost inainte de craciun sa ne.."colindam" cativa profi...printre care si pe cel de chimie..pribeanu(probabil ca cei din balcescu il stiu..un bazos..super simpatic..destul de in varsta)
a fost..exact ca o poveste de craciun...pacat ca lipsea zapada...the thing is...chiar l-a impresionat..si am vazut o usoara unda de tristete pe chipul lui... am simtit nevoia sa-l imbratisez.. si m-am gantit ca ..la ce bun sa traiesti mult...daca nu esti inconjurat de persoanele pe care le iubesti..care iti sunt dragi?singuratatea iti creaza un sentiment atat de neplacut...o stare de continua melancolie uneori chiar depresii...
nu stiu inca ce nume sa ii pun thread-ului...dar vreau sa donno..va spuneti parerea sau cel putin daca ati trecut prin intamplari asemanatoare..