Au trecut decenii de când comuna doljeană Robăneşti speră ca drumul de la Gara Robăneştii de Sus spre sat să fie asfaltat. Chiar dacă satul se află situat la 18 km distanţă de Craiova şi doar la 10 km de Balş, datorită drumului anevoios, acesta pare desprins din Paleolitic. Ceea ce ar trebui să fie o comună europeană, este mai curând un sat primitiv în care condiţiile meteo stabilesc accesibilitatea drumului: când plouă ,,asfaltul” din pământ natural o ia la vale, iar când e secetă trecerea unei simple căruţe te duce cu gândul că norul de praf din Sahara vine mai întâi în Robăneştii de Sus.
O dată la patru ani desemnarea noului primar reprezintă un bun prilej pentru ca discursul celor implicaţi în campania electorală să aibă ca subiect principal vechea şi eterna promisiune – asfaltarea drumului. În vreme ce tinerii satului pleacă să studieze la oraş, bunicii şi părinţii acestora nu-şi pierd speranţa crezând că într-o bună zi vor simţi sub picioarele bătătorite de vreme fineţea proaspătului asfalt: ,,Cred că o să ne descălţăm când vom merge pe asfalt” declară tanti Nuţa, din faţa porţii.
Se pare totuşi că visul sătenilor devenit aproape utopic este mai aproape de realitate ca niciodată. La începutul lunii mai, anul curent, au fost făcute măsurători urmând ca proiectul să fie dus la bun sfârşit. Oamenii speră ca de această dată asfaltarea comunei să nu se rezume la simple măsurători şi promisiuni deşarte şi să se poată bucura de drumul îndelung aşteptat.
Raspunde cu citat
