Într-o perioadă în care aşteptările oamenilor sunt mari, iar certitudinile mici, autorităţile dau asigurări că o să vină şi vremuri mai bune pentru Craiova şi Dolj. Drumul Craiova-Piteşti, investitorii, agricultura şi, cel mai important – după cum susţine prefectul de Dolj, Marius Cristinel Deca – fondurile europene – vor schimba perspectivele de dezvoltare ale judeţului şi ale Băniei. Despre toate acestea şi nu numai, reprezentantul Guvernului în teritoriu ne-a vorbit în cadrul unui interviu.
Cum se văd Craiova şi Doljul de aici, de “acasă” şi cum se văd Craiova şi Doljul de la centru?
Marius Cristinel Deca:
Este o întrebare bună. Suferim şi noi alături de ceilalţi locuitori, pentru că, de exemplu, nu avem autostradă, că poate nu avem aşa cum ne dorim asfalt pe toate uliţele din comune şi pe unele străzi din Craiova, ci doar piatră, că suntem pe primul loc ca număr de şomeri, că locurile de muncă sunt puţine şi că investitorii ne ocolesc, că nu avem o echipă de fotbal. Constatam cu surprindere – şi îl întrebam pe domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa – că bugetul Doljului a fost de 250 de miliarde de lei vechi şi cel al Galaţiului, de exemplu, de aproximativ 800 de miliarde de lei vechi – şi e vorba de sumele care revin din cotele defalcate din TVA. Şi am aflat răspunsul: pentru că acolo este acel combinat care are mulţi angajaţi, aduce mai multe sume la bugetele locale şi centrale şi atunci au mai mulţi bani pentru investiţii. Şi noi ne-am dori să avem un buget mai mare, pentru că am şti foarte bine cum să cheltuim aceşti bani. Cred că singura noastră şansă este ca şi Prefectura şi Primăria şi Consiliul Judeţean să-şi dea mâna şi să încerce să acceseze fonduri europene pentru perioada 2014-2020, învăţând din ceea ce s-a întâmplat până acum, când rata de absorbţie a fost mică. Asta este speranţa noastră şi, de asemenea, un alt lucru bun este că noi, aici, în sud, avem mulţi oameni care se ocupă cu agricultura. Putem face lobby pe lângă Guvernul României, astfel încât să se încerce refacerea sistemul de irigaţii. Atunci când România a înregistrat o creştere economică puternică, sustenabilă, în 2011, s-a datorat agriculturii şi cred că şi în acest an, dacă ne uităm pe premise, care vorbesc despre un an agricol bun, cred că asta ne-ar ajuta pe noi, ca judeţ.
Cei de la Bucureşti ştiu despre toate aceste lucruri despre care vorbiţi?
M.C.D:
Cu siguranţă ştiu despre acest lucru şi cei de la Bucureşti, pentru că premierul Victor Ponta ne-a promis sprijin pentru execuţia – în acest mandat – a autostrăzii Craiova-Piteşti, cu care sperăm să atragem investitorii, care nu vor mai avea motive să spună că drumul de la Craiova-Bucureşti şi eventual la Constanţa, pentru îmbarcarea pe vase, este făcut greoi pentru că porţiunea de 120 de km dintre Craiova şi Piteşti nu este legată de un drum express sau o autostradă. Atunci, mă gândesc că nu vor mai avea motive să spună acest lucru. Investitorii au o zonă unde se opresc. Vin la Bucureşti, se opresc înspre Piteşti, se duc în alte regiuni, spre Ardeal, cei de la Arad se opresc acolo, la graniţă, la Timişoara, în zona de Vest a ţării, iar noi aici, la Dolj, ne confruntăm cu un şomaj în contextual în care, îmi aduc aminte că aveam o industrie foarte puternică. Pe vremuri, la Electroputere, IUG, Avioane, la fostul Oltcit şi la alte fabrici din oraş lucrau peste 40-50.000 de oameni, iar acum mai sunt doar câteva mii.
Strict legat de Prefectură, cu ce probleme vă confruntaţi? Ştiu că este nesfârşita problemă a terenurilor…
M.C.D:
Zilele următoare vom da câteva date tehnice, cifre, însemnând hotărârile judecătoreşti de punere în posesie, unele care sunt datate şi din 1992 şi care nu au fost puse în aplicare. Lucru bun este că acest Guvern o să îşi assume răspunderea şi pe Legea retrocedărilor – case naţionalizate şi terenuri, care, din câte cunosc eu, se va întâmpla miercuri – şi atunci va trebui ca fiecare prefectură să facă o inventariere a terenurilor, lucru pe care noi în judeţul Dolj l-am făcut deja. Şi despre asta trebuie să spun că este meritul juriştilor, al nostru, al oamenilor din Prefectură, pentru că am anticipat un pic, nu neapărat această lege, pentru că nu aveam informaţii decât despre faptul că Uniunea Europeană solicita să se facă o lege. Am inventariat aceste terenuri pentru că nu era făcută o inventariere din 2007 şi cred că am făcut un lucru bun. Suntem un pic înainte în această situaţie şi probabil că în următoarele trei luni problema oamenilor cu terenurile va începe să se rezolve, în condiţiile în care avem deja raportul aproape făcut şi legea va apărea miercuri cu norme cu tot.
Participaţi la toate meciurile găzduite de Sala Polivalentă, alături de alte câteva mii de craioveni. Totuşi, sprijinul din tribune nu este suficient pentru a susţine o echipă. Ce e de făcut pe plan financiar?
M.C.D.:
Vin cu plăcere la Sală, nu de ieri, de azi sau de când sunt prefect. Sunt fost sportiv şi din 1982 participam la meciurile Universităţii Craiova, aşa-zisa Craiova Maxima, şi nu pierdeam meciurile echipelor de sală ale Clubului Universitatea Craiova, fie de handbal, volei băieţi şi fete, care erau campioni la momentul respectiv. Sunt un om de sport sau cel puţin aşa mă consider eu şi vin cu plăcere la meciuri, nu pentru că am acum o funcţie.
Mă bucur de câte ori văd sala plină. Cred că în momentul de faţă suntem singurul oraş din România la care pot participa la un eveniment sportiv 5.000 de oameni, lucru pe care şi premierul Ponta l-a remarcat la All Star Game-ul desfăşurat în Sala Polivalentă. Doar Oltchimul – şi asta într-un sfert de Champions League – a umplut cu 5.000 de oameni sala din Bucureşti. În rest, cred că suntem singurul oraş dinţarăunde se mai întâmplă asta.
***
Cât despre partea financiară, aici cred că ar trebui şi legea poate un pic corelată, poate şi cota de 2% din sponsorizări să crească cumva. Aşa cum constat că la Constanţa Consiliul Judeţean şi-a dat mâna cu Primăria şi diverşi sponsori şi nu mai există loc pe tricourile de joc ale constănţenilor pe care i-am întâlnit în finala Campionatului Diviziei A1 la volei masculine, aşa ar fi bines ă se întâmple şi la Craiova. E normal ca în momentul când ai şi bani, lucrurile să se desfăşoare şi să se vadă altfel. E greu când nu prea ai bani, aşa cum e în viaţa reală, nici pentru drumuri, nici pentru sport. E aceeaşi situaţie grea. Uite că alţii îşi dau mâna – e drept, au şi litoralul la îndemână – şi pot să susţină sportul.
Aţi premiat, ieri, un copil de 14 ani care a făcut o faptă mare, a salvat un alt copil de numai 3 ani. Credeţi că gestul lui a sensibilizat opinia publică?
Aşa ar fi trebuit. Acest puşti s-a oferit – pentru că m-au întrebat oamenii despre asta – s-a oferit să intre el în fântână, a spus că el are curaj să coboare. A intrat în fântână şi l-a scos pe micuţ. Cred că da, a sensibilizat oamenii cu gestul lui. Ţinem prima pagină a ziarelor şi jurnalelor de ştiri ale televiziunilor cu diverse lucruri care se întâmplă prin oraş şi cu lucrul ăsta cred că puştiul, cu tinereţea lui, a reuşit să ne mai îndrepte privirea şi către faptele pozitive.
