Vestigii care atestă existenţa vechii fortificaţii romane Pelendava au fost descoperite în curtea Mănăstirii Coşuna din cartierul craiovean Mofleni de către o echipă de cercetători arheologi de la Muzeul Olteniei, a anunţat, marţi, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa. 
„Istoria consemnează în cele mai vechi mărturii documentare că în apropierea Craiovei s-ar fi aflat Pelendava romană, în acest sens fiind descoperită o cărămidă inscripţionată cu însemnele unei unităţi militare a Imperiului Roman, la temelia unei construcţii din apropierea Catedralei Sfântul Dumitru. Nimeni nu-şi explica însă de unde provenea această cărămidă şi nici nu putea preciza cât de departe s-ar afla edificiul roman din care ea fusese adusă.
Cu bucurie am aflat că, prin strădania a doi arheologi dedicaţi ai Muzeului Olteniei, managerul acestei instituţii, Florin Ridiche, şi Dorel Bondoc, au fost identificate elemente care certifică faptul că această fortificaţie, Pelendava, despre care se ştia că a fost ridicată în apropiere de Craiova, s-a aflat pe actualul amplasament al Mănăstirii Coşuna, din cartierul Mofleni.
În ultimele zile, colegii de la Muzeul Olteniei au făcut o serie de cercetări la un zid aflat pe terenul mănăstirii, ceea ce le-a permis să demonteze o mai veche concepţie legată de originea acestuia şi să stabilească faptul că el a fost construit de romani, în urmă cu aproape 2.000 de ani. În concluzie, acum putem afirma că aceasta este zona în care s-a aflat Pelendava romană. 
Doresc să îi felicit pe arheologii de la Muzeul Olteniei pentru această reuşită de o importanţă capitală, care ne va ajuta să înţelegem mai bine istoria bogată a acestor locuri, o pagină însemnată din geneza poporului român, care statuează prezenţa lui milenară pe aceste meleaguri şi contribuie în mod semnificativ la conturarea profilului nostru identitar“, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
La rândul său, arheologul expert Dorel Bondoc a precizat: „Ideea că Pelendava romană corespundea, ca localizare, actualului teritoriu al Craiovei şi împrejurimilor sale fusese acreditată anterior pe baza celei mai vechi şi mai reuşite hărţi a antichităţii, «Tabula Peutingeriană», pe care figurează şi drumul roman între Drobeta şi Romula, inclusiv staţiile de pe parcurs şi distanţele între acestea, măsurate în paşi romani.
Între Drobeta – sau Drubeta – şi Pelendava, documentul consemnează o distanţă de 71 de mii de paşi romani, aşadar de 105 – 106 kilometri, apropiată de distanţa rutieră din zilele noastre între Turnu Severin şi Craiova, de 112 kilometri.
Construirea fortificaţiei ar putea fi atribuită unităţii militare auxiliare romane «Numerus Maurorum», o garnizoană de aproximativ 500 de călăreţi stabilită la Răcari, după cucerirea actualului teritoriu al Olteniei de către împăratul Traian. Această unitate, ca şi altele, avea obiceiul ca, în orice construia, castre sau puncte de observaţie, să folosească şi cărămizi ştampilate, în cazul de faţă purtând inscripţia «NM». 
În perioada medievală, populaţia care se aşezase pe platoul actualei Catedrale Sfântul Dumitru a folosit materiale de construcţie ce proveneau din vechea fortificaţie romană, în acest sens o cărămidă ştampilată cu însemnele unităţii «Numerus Maurorum» fiind descoperită la temelia clopotniţei din curtea catedralei de astăzi. Acest fapt l-a determinat pe Alfred Vincenz, arhitect al oraşului în perioada interbelică, să susţină şi el cu fermitate ideea conform căreia Pelendava romană se afla în apropierea Craiovei.”
Directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche, a subliniat faptul că originea romană a vestigiilor descoperite pe terenul Mănăstirii Coşuna este atestată de tehnica de construire, precum şi de materialele folosite.
„Se cunoştea faptul că în curtea mănăstirii, la 15 – 20 de metri distanţă faţă de biserică, se află ruinele unor construcţii, despre care se presupunea, anterior, că ar fi fost chiliile călugărilor.
La o cercetare atentă, noi am constat însă că toate cărămizile care compuneau această temelie sunt de origine romană. Mai mult, chiar şi mortarul care le leagă este roman. Ca imaginea să fie completă, la marginea acestor construcţii am găsit baza unei coloane romane, realizată din calcar cochilifer, specific zonei Vratsa din Bulgaria, pe care îl foloseau constructorii din Imperiul Roman. 
Acestea sunt argumentele care ne determină să afirmăm că Pelendava s-a aflat exact în curtea Mănăstirii Coşuna. Descoperirile din teren sunt susținute și de informaţiile ce provin din documentele existente. În acest sens, mă refer la «Tabula Peutingeriană», o hartă din secolul al XII-lea, copiată după una romană, în care sunt reliefate principalele drumuri aflate în nordul Imperiului Roman, precum şi distanţa dintre fortificaţiile aflate pe aceste drumuri. La un calcul foarte atent, Pelendava – sau Pelendova, cum apare specificat în acest înscris medieval – se situează pe malul stâng al râului Jiu, în apropierea municipiului Craiova.
Vreau să subliniez şi rolul important pe care l-a avut Mitropolia Olteniei în conservarea acestor ruine. Acest fapt ne va ajuta foarte mult în perspectiva realizării unor cercetări arheologice, ale căror rezultate sunt convins că ne vor permite să spunem mult mai multe despre Pelendava romană şi, implicit, despre trecutul nostru.
În urma verificărilor în teren, pe care le-am derulat în urmă cu câteva zile, am reuşit să stabilim că această fortificaţie romană de pe actualul amplasament al Mănăstirii Coşuna a avut un rol hotărâtor, în secolele VIII – XV, la formarea Craiovei de astăzi“, a afirmat directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche.
Raspunde cu citat
