Potrivit unui raport emis de către Uniunea Europenă, România se află peste media UE în privința tinerilor care nici nu învață, dar nici nu lucrează. 16% dintre românii cu vârste între 18 si 24 de ani nu au niciun fel de ocupație, potrivit situației de la nivelul anului 2013, prezentate în Raportul Evoluțiile Sociale și ale Ocupării Forței de Muncă, emis în luna ianuarie a anului curent, de către Comisia Europeană.
România se situează pe locul al șaptelea în ceea ce privește tineretul de 15-24 de ani fără nicio ocupație, peste media Uniunii Europene, care este de 13%, în privința ponderii tineretului cu vârste de 18-24 de ani fără loc de muncă sau altă activitate adiacentă (NEET – not in education, employment, training) – date prezentate și în imaginea tabloului sărăciei în România. Astfel, în rândul tinerilor români cu vârste între 15 și 24 de ani, 17,2% nu au nicio ocupație. Pe sexe, 15,5% dintre băieții din această categorie de vârstă sunt fără ocupație, în timp ce la fete procentul este mai mare – 18,9%. În schimb, 18,6% dintre barbații din România cu vârste între 18 și 24 de ani părăsesc timpuriu școala, în timp ce la femei procentul este mai scăzut – 16%.
Programele de voluntariat
În condițiile date, viitorul României pare a fi destul de întunecat. Însă alternative există, dar din păcate tinerii încă sunt reticienți la programele de voluntariat care i-ar putea ajuta să se dezolte în primul rând pe plan profesional, cât și pe plan personal.
În România, voluntariatul este activitatea de interes public desfașurată din proprie inițiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestație materială. Voluntariatul se poate desfășura în domenii precum: asistență și serviciile sociale, protecția drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învățământ, științific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecție a mediului, social și comunitar și altele asemenea.
Voluntariatul este recunosc ca experiență profesională, pe baza Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, care este în vigoare din luna iulie 2014.
Ce și cine face diferența?
De exemplu, potrivit acestei legi a voluntariatului, la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor, dacă doi sau mai mulţi candidaţi obţin punctaje egale, autorităţile şi instituţiile publice şi angajatorii persoane fizice sau juridice pot acorda punctaj suplimentar candidaţilor care prezintă unul sau mai multe certificate de voluntariat obţinute din activităţi de voluntariat, eliberate în condiţiile prevăzute de prezenta lege, în situaţia în care acestea constituie criterii de selecţie.
„De ce să muncim gratis?”
În ciuda acestui fapt, deși voluntariatul este recunoscut ca experiență profesională și ca vechime în câmpul muncii încă există tineri care spun: „De ce să fac asta? Oricum o să muncesc toată viața,” sau adaugă un alt adolescent care pare să fi prins curaj după ce și-a auzit colegul: „Decât să muncesc gratis, mai bine stau acasa…”.
Însă din fericire nu toți tinerii gândesc în acest mod, sunt și tineri care sunt animați de idee de a voluntaria, care se simt bine că fac acest lucru.
„Motivul care m-a determinat să devin voluntar este unul foarte simplu: să ajut oamenii, deoarece îmi place să ştiu că şi eu pot aduce o contribuţie, cât de mică, pentru lumea care ne înconjoară! Să fii voluntar înseamnă să cunoști persoane noi, să te dezvolți atât personal cât și profesional, să îţi dezvolţi abilitatea de a lucra în echipă şi, în special, să îţi descoperi propria persoanalitatea (o metoda eficientă este aceea de a-i ajuta pe ceilalţi).Sunt fericită să activez într-o organizaţie prestigioasă, al cărei obiectiv principal este acela de a pune un zâmbet delicat pe chipul unui înger!”, a declarat pentru Craiova Forum Monica Taron, studentă a Facultății de Litere, secția Comunicare și Relații Publice și voluntar al fundației World Vision.
Și persoanele adulte voluntariază și ar putea fi un exemplu pentru tineri
Este și cazul Elenei, fost chimist la OMV Petrom, care a înțeles puterea voluntariatului și din dorința de a ajuta a ales să facă acest lucru de trei ani, pe lângă alte activități cotidiene.
„Pentru mine voluntariatul înseamnă „cunoașterea reală” a problemelor dintr-o anumită zonă, dorința și modul de a putea fi implicat în rezolvarea lor parțială. Voluntariatul te ajută să te cunoști mai bine, să-ți cunoști puterea de determinare și limitele de rezistență; făcând voluntariat realizezi ce probleme importante are zona unde voluntariezi și ce mici sunt problemele tale personale în comparație cu cele ale persoanelor defavorizate. Tinerii nu sunt deschiși spre voluntariat pentru că nu sunt educați în acest sens. Ar fi nevoie de mai mulți dascali voluntari și în acest fel, având un exemplu concret și ei ar deveni motivați. Știi… puterea exemplului!”, susține Elena.
Programele de voluntariat sunt susținute de companii sau de fundații
Una dintre fundațiile din România, care își desfășoară activitatea și în județul Dolj și care încurajează voluntariatul este fundația World Vision România.
„Fundația World Vision România promovează și se bazează foarte mult pe implicarea voluntarilor. Fie că sunt elevi, studenți sau persoane adulte, activitatea lor este adaptată la nevoile fundației, ținându-se întotdeauna cont de abilitățile fiecăruia. Munca și dăruirea lor aduc dinamism în întreaga echipă. Găsim o mare deschidere către voluntariat la elevii de liceu care își doresc să-și îmbunătățeasca CV-ul pentru admiterea la o facultate din afara țării sau la tinerii care doresc să capete experiență în domeniul în care studiază. Cei care nu pun accent pe propria dezvoltare și nici nu își doresc să se implice în schimbarea în bine a lucrurilor din jurul lor sunt cei care, din păcate, sunt încă reticienți la voluntariat”, a precizat Ana Maria Motateanu, specialist comunicare și coordonator voluntari, Fundatia World Vision Romania – Biroul Zonal Dolj.
Sursa raportului emis de Uniunea Europeană și a graficului foto: Hotnews.ro
Raspunde cu citat
