Vinul parcă s-a născut odată cu istoria. Este aliment, medicament, dar și afrodisiac. „In vino veritas” este un vechi proverb latinesc a cărui traducere – ”Adevărul este în vin” – sintetizează armonia şi veselia pe care o degajă licoarea magică obţinută din bobul de strugure. Totodată, versurile deja celebrei melodii culeasă de pe plaiurile mioritice „Bun îi vinul ghiurghiuliu” întăreşte mesajul latinilor. 
,,Vinul oferă omului curaj și îl face mai înclinat spre pasiune”, spunea Ovidius, iar orice întâmplare ce are la bază consumul acestuia tinde să îi dea dreptate. Lăudat de unii, blamat de alții, acest produs cu o chimie complexă poate fi considerat o izbândă a omenirii. Prieten al omului la nunți, botezuri și cumetrii, dar și în meditațiile solitare, vinul se poate lăuda că nu exista altă licoare căreia să i se fi adus atât de multe laude de-a lungul istoriei.
Cu atâtea proprietăți vindecătoare, poate unii se întreabă de ce nu se eliberează pe bază de rețetă. Acest lucru nu se poate, ar răspunde cei mai mulți credincioși care cred că sângele Domnului trebuie băut ori de câte ori se simte nevoie și în cantități cât mai purificatoare.
Toamna se numără recoltele
Toamna se numără recoltele, dar şi litrii de vin pe care gospodarii cu obrajii îmbujoraţi îl sigilează în damigene pentru consum propriu sau pentru comercializare. În mod clar, România a devenit un pion important în ceea ce privește piața vinurilor, dovada fiind numeroasele premii ce au atestat calitatea vinului produs în țara noastră. 
Regiunea Olteniei se poate lăuda cu podgoriile Sadova-Corabia, Calafat. Dealurile Craiovei, ce au centrul viticol la Banu Mărăcine, Brădeşti, Segarcea sunt autorizate pentru următorele soiuri: „Fetească regală”, „Negru de Drăgăşani” sau „Tămâioasă Românească”. Calitatea vinului de Segarcea a fost recunoscută inclusiv pe plan internaţional.
Există o cultură aparte a viţei de vie pe care gospodarii oraşului Segarcea o ştiu în detaliu şi o respectă cu sfinţenie. Cum fiecare amănunt este important, localnicii se îngrijesc de vie inclusiv în perioada rece a anului, ferind-o de gerul năprasnic, pentru ca de primăvara până în toamnă toate lucrările agricole necesare întreţinerii viţei de vie să fie îndeplinite cu sfinţenie. „ Dealul viilor” este denumirea dată de către segărceni zonei respective, şi asta deoarece viile sunt întinse în cea mai mare parte, pe dealuri.
Anul 1904 reprezintă un moment important pentru vinul oltenesc, fiind anul în care a fost construită crama de la Segarcea. Din datele financiare ale companiei, publicate de Ministerul Finanţelor putem spune cu uşurinţă că vinul a învins criza economică. Cifra de afaceri în anul 2011 a fost de 15 milioane de lei, veniturile totale ale companiei ajungând la 32,7 milioane de lei.
Anul 2012 a fost anul în care vinul de Segarcea a ecaladat toate topurile primind numeroase premii. Vinul alb „Principesa Margareta” a obţinut cea mai înaltă dinsticţie, Nova Diamond. În cadrul concursului Decanter World Wine Awards 2012, organizat la Londra, Tămâioasa Românească produsă la Segarcea a primit medalia de argint.
Norme și reguli pentru un vin de calitate 
Cu toate acestea, drumul de la bobul de strugure la acel vin capabil să încânte simțurile chiar și celor mai pretențioase persoane este lung, anevoios și chiar secret, de multe ori. A face vin de calitate este o artă ce depinde de numeroși factori cum ar fi: zona, podgoria, via, condițiile climatice, tipul de butoi în care se produce fermentația, modalitatea de stocare ulterioară, temperature, expunerea la lumină etc. Prin urmare, calitatea vinului nu este direct proportională cu vechimea acestuia cum cred mulți, ci depinde de anumite elemente. De aici se poate trage concluzia că a pune pe picioare o plantație viticolă în România nu este chiar floare la ureche, chiar dacă dispui de banii necesari.
Oenologul, garanția perfecțiunii
Dacă vorbim despre licoarea divină a lui Bachus, trebuie să vosrbim şi despre specialiştii care decid calitatea vinului în funcţie de savoare, aromă, culoare, miros. Oenologia reprezintă arta de a degusta vinul. Această meserie a apărut la sfârşitul secolului trecut și poate fi făcută doar de persoanele pasionate. Oenologul știe că a bea vin nu înseamnă doar să duci un pahar la gură, ci presupune un întreg proces. Pentru un rezultat cât mai corect al degustării trebuie să se țină cont de anumite reguli cum ar fi cea a confortului termic, potrivit căreia vinurile mai noi se servesc la o temperatură mai scăzută decât cele vechi. De asemenea, foarte importantă este și ordinea îngurgitării vinului, dar și faptul că între două tipuri de vin e indicat ca cerul gurii să fie cltit cu o înghițitură de apă.Premiile pe care o cramă le câştigă în cadrul diverselor concursuri mondiale de profil se datorează inclusiv oenologului. Această meserie presupune ca la fiecare trei ani, degustătorul sa fie testat din nou pentru acuratețea senzorială. În cazul în care acesta înregistrează trei rateuri consecutive la concursurile internaţionale, oenologul este exclus din branşă. 
Vinul și mâncarea, două piese de puzzle
Vin alb sau roșu? Dulce sau sec? Vinul este de cele mai multe ori consumat după preferințe sau după portofel. România a ajuns în top 10 consumatori de vin la nivel mondial, din punct de vedere al consumului fiscalizat, care se ridică la 22-24 de litri pe cap de locuitor. Astfel, ușor, ușor, plaiurile mioritice au început să-și ontureze o adevărată filozofie a vinului. Cei mai mulți pasionați de această licoare bahică ar fi de acord că fiecare soi de vin spune o poveste și poate fi consumat doar în anumite condiții și doar acompaniat de un anumit preparat. De exemplu, vinul roșu sec merge de minune cu carnea de vită, cea de porc sau o friptură de miel în timp ce carnea de pui, peștele sau fructele de mare sunt mai gustoase în compania unui vin alb sec. Vinurile spumante, albe sau roze demidulci sau dulci se servesc de obicei la desert, iar la cafea merg vinurile vechi distilate-coniac.
Adina Bechet și Nicoleta Vărzaru
Raspunde cu citat
