Cercetatorii de la Universitatea Autonoma din Barcelona au facut o descoperire interesanta, care ar putea lamuri mecanismele ce au dus la aparitia vietii pe Terra.
În „supa primordiala”, existenta pe Terra in etapele initiale ale dezvoltarii planetei noastre, existau suficiente tipuri de molecule organice, din care puteau sa primele lanturi de acizi nucleici. Înainte de a trece mai departe, trebuie sa precizam ca observatiile astronomice indica prezenta a uriase cantitati de materii organice chiar in discurile protoplanetare. La randul lor, cometele din Sistemul Solar, contin cantitati de compusi organici complecsi (in cometa Tempel 1, sonda Deep Impact a identificat formaldehida). Am putea adauga si datele privitoare la satelitul saturnian Titan, transmise de catre sondele Huygens si Cassini, pentru a putea afirma ca existenta supei organice primordiale pe Terra este mai mult decat, foarte probabil, corecta.
Conform unor teorii larg acceptate de catre comunitatea stiintifica in aceasta supa organica au aparut primele lanturi de acid ribonucleic (ARN), care este practic identic cu ADN-ul. Într-o descriere simpla, in organismele actuale ARN-ul are rolul de a „copia” informatia stocata in ADN, dupa care o „traduce” in proteine. La randul lor, proteinele joaca un rol activ in reactiile chimice din interiorul celulelor. Se pare ca, in primele etape ale dezvoltarii vietii pe Terra, ARN-ul juca in acelasi timp rolul de autoreplicare (cum se intampla in prezent cu ADN-ul), participand, in acelasi timp, la reactiile chimice din interiorul celulei. Era o viata bazata pe ARN, iar organismele de acest tip poarta numele de ribozime (contractie de la ribozom si enzima). Ipoteza existentei ribozimelor, in stadiile incipiente ale vietii pe Terra, are un mare neajuns: in ribozime ARN-ul nu ar fi putut corecta erorile de replicare, iar lanturile de ARN nu ar fi fost suficient de lungi, astfel incat nu existau suficiente gene pentru a asigura „functionarea” unui organism, oricat de simplu ar fi fost el.
Echipa de cercetatori de la Universitatea Autonoma din Barcelona, la care s-au adaugat doi cercetatori unguri, au demonstrat ca pragul de eroare (numarul maxim de erori din timpul procesului de replicare pentru care nu era afectata functionarea ribozimelor) este mult mai mare decat cel calculat anterior. Practic, riboorganismele (protocelule in care ARN-ul este responsabil atat pentru trannsmiterea informatiei genetetice, cat si pentru reactiile metabolice) puteau avea un genom mult mai mare decat cel avut in vedere de cercetarile anterioare. Practic, un asemenea genom ar fi putut avea mai mult de100 gene diferite, fiecare avand o lungime de 70 de baze (bazele sunt unitatile fundamentale de codificare a informatiei genetice: guanina, timina, adenina, citozina) sau mai mult de 70 de gene, fiecare cu o lungime de 100 de baze. Aici trebuie remarcat faptul ca tARN (ARN de transfer, care joaca un rol esential in sinteza proteinelor) are lungimea de 70 de baze. Rezultatele acestei cercetari, publicate in prestigioasa Nature Gentics, arata ca in ARN-ul initial puteau exista suficiente gene pentru ca primele organisme sa poata aparea pe Terra. Analize recente arata ca numarul minim de gene dintr-un lant ADN, necesar pentru ca o bacterie sa poata „functiona”, este de circa 200. Dar in riboorganisme erau necesare mult mai putine gene deoarece genomul ADN include si un numar de gene necesare mecanismului de translatie prin intermediul ARN-ului, mecansim care nu este necesar in organismele bazate pe ARN.