Remus Cernea
Remus Cernea (n. 25 iunie 1974) este activist român împotriva discriminării bazate pe credinţă sau religie, partizan al separării dintre Biserică şi Stat şi fondatorul asociaţiei umaniste şi seculariste Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă. Este preşedintele Asociaţiei Umaniste Române.
Copilăria şi-a petrecut-o în judeţul Hunedoara. Pasionat de şah, este câţiva ani la rând campion la juniori al oraşului Deva şi al judeţului. La 14 ani, mutându-se în Bucureşti, câştigă campionatul de juniori al capitalei la grupa sa de vârstă. Câteva luni mai târziu renunţă însă la şah pentru o nouă pasiune: artele marţiale, practicate un an de zile în clandestinitate până în decembrie 1989. Cu puţin timp înainte să obţină centura neagră trece printr-o "criză pacifistă hippie" şi renunţă la finele lui 1994 la Karate-Do. Deşi înţelege esenţa nonviolentă a artelor marţiale, nu mai poate aplica cele învăţate faţă de un adversar uman.
În 2002 este absolvent al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti. Cum facultatea a fost urmată numai din plăcere şi nu în vederea obţinerii, ulterior, a unui loc de muncă sau a vreunui titlu universitar, refuză să obţină vreo diplomă de licenţă.
În 1998 fondează Societatea Culturală Noesis, o organizaţie care a editat primele cărţi on-line româneşti şi enciclopedii multimedia dedicate culturii României.
Cernea consideră inacceptabilă coalizarea dintre politicieni şi Biserica Ortodoxă Română , care este puternic legată de Stat, deşi oficial se afişează principiul separării dintre cele două instituţii.
Cu puţin înainte de izbucnirea Revoluţiei din 1989, organizează, cu mai mulţi prieteni, un grup clandestin de atitudine împotriva cultului personalităţii promovat de Ceauşescu.
Între 22 - 26 decembrie 1989, participă activ la numeroase momente fierbinţi ale Revoluţiei.
Adolescent fiind, asistă, de pe margine, ca observator fascinat de istoria care se derula în faţa ochilor lui, la toate mineriadele şi conflictele violente de stradă din Bucureşti, de la începutul anilor ’90, fiind martor al acelor scene marcate de brutalitate şi extremism.
Fondează Societatea Culturală Noesis, în 1998, cu scopul de a promova valorile culturale şi spiritul civic. În anul 2000 editează, alături de Cătălin Teniţă şi alţi câţiva prieteni, primele cărţi electronice din România şi, ulterior, primele enciclopedii multimedia consacrate unor repere culturale româneşti.
Editează şi enciclopediile multimedia dedicate lui Nichita Stănescu şi Ion Creangă. Realizează în 2005, în parteneriat cu Siveco Romania, primele lecţii multimedia de limba română pentru liceu şi gimnaziu, introduse în liceele din România în cadrul proiectului Asistent Educaţional pentru Licee - AEL.
A colaborat, în regim de parteneriat, în perioada 2001 - 2004, cu instituţii culturale de prestigiu, precum Academia Română, Muzeul Literaturii Române, Arhiva Naţională de Filme, Societatea Română de Radiodifuziune. A obţinut sponsorizări pentru proiecte culturale de la firme precum Microsoft România, Xerox, BRD, HVB Bank, Compaq.
În 1998, împreună cu trei colegi de la Filozofie şi Drept (printre care se numără şi Cătălin Teniţă) salvează Universitatea din Bucureşti de la confesionalizare, reuşind să oprească instalarea de icoane ortodoxe în amfiteatre şi construirea unei biserici ortodoxe în curtea facultăţii.
În 1999, în timpul războiului din fosta Iugoslavie a asistat pe viu, la Belgrad, la bombardamentele NATO. În timpul nopţilor petrecute în Iugoslavia trăieşte experienţa de a urmări apropierea unei rachete Tomahawk, exact pe direcţia hotelului de pe acoperişul căruia urmărea atacurile aeriene NATO şi răspunsul antiaerienei sârbeşti.
Este, totodată, bănuit că ar fi trimis de serviciile secrete ale unei "puteri neprietene" şi ameninţat cu moartea prin aruncarea de pe acoperişul hotelului. Riscă arestarea de către securitatea sârbă, fiind ajutat să evite reţinerea de către directorul hotelului care era cetăţean iugoslav de origine română.
În octombrie 2003 înfiinţează asociaţia umanistă şi secularistă Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă, alături de personalităţi civice precum Gabriel Andreescu, Mircea Toma, Smaranda Enache, Daniel Vighi, Emil Moise, William Totok, Liviu Andreescu. Asociaţia, al cărei director executiv a fost până în septembrie 2008, îşi propune să militeze pentru respectarea libertăţii de conştiinţă şi pentru respectarea principiului separării statului de biserică, în România înregistrându-se, după 1989, numeroase abuzuri în aceste privinţe.
În 2004, derulează cu succes campania Salvaţi Parcul Carol, salvaţi statul de drept în care are ca oponenţi Guvernul, Parlamentul şi Preşedinţia României toate aceste instituţii comiţând ilegalităţi pentru a împlini cererea Bisericii Ortodoxe de a construi Catedrala Mântuirii Neamului în Parcul Carol. Câştigă procesul cu Ministerul Culturii şi Cultelor la Curtea de Apel şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Organizează 7 acţiuni de protest în parc, derulează o campanie de presă, obţine sprijin internaţional din partea unor organizaţii umaniste, strânge semnături pentru petiţii adresate autorităţilor.
În martie 2008, organizează un protest în faţa Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cerând reintroducerea teoriei evoluţionismului în manualele de biologie de liceu şi a capitolului referitor la Dumnezeu în manualele de filozofie.
Reprezintă Solidaritatea pentru liberatea de conştiinţă la Congresul Humanist Internaţional de la Budapesta (decembrie 2004) şi la Adunările Generale de la Paris (iulie 2005), New York (aprilie 2006) şi Washington DC ale International Humanist and Ethical Union şi la World Humanist Congress, ţinut concomitent cu Adunările Generale ale IHEU, la Paris în 2005 şi Washington DC în 2008.
În 2005 participă la un miting şi susţine campania Salvaţi Parcul Tăbăcăriei din Constanţa, ameninţat cu mutilarea pentru a se construi un mall şi o catedrală.
În 2006 derulează proiectul Monitorizarea educaţiei religioase în şcolile publice din România. În cadrul dezbaterilor privind retragerea simbolurilor religioase din şcolile publice participă la numeroase dezbateri publice la posturi de radio şi televiziune. Organizează proteste publice faţă de prevederile neconstituţionale ale Legii Cultelor.
Organizează concertul de protest din Piaţa Constituţiei din 28 octombrie 2006 împotriva cenzurii generate de Art. 13 (2) din legea cultelor (care stipulează că "În România sunt interzise orice forme acte, mijloace sau acţiuni de defăimare sau învrăjbire religioasă, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase"), concert la care participă peste 7000 de spectatori şi care a fost susţinut de: Luna Amară, Sarmalele reci, Raza, Buricul pământului, Altar, Vama, Florin Chilian, Ţapinarii, Implant pentru refuz.
Realizează ample coaliţii de organizaţii neguvernamentale pentru susţinerea lui Emil Moise în demersul făcut către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru sensibilizarea clasei politice să nu voteze legea cultelor şi art 13(2) al acesteia în forma votată în cele din urmă şi împotriva campaniei suburbane derulate în licee de către ANAF.
Remus Cernea susţine proteste ale cetăţenilor din capitală şi din alte localităţi faţă de o serie de abuzuri ale autorităţilor centrale sau locale, precum Roşia Montană.
Publică articole în reviste precum 22, Observator Cultural, Le Monde Diplomatique (ediţia română), Dilema Veche. În perioada iulie – septembrie 2007 a prezentat în fiecare vineri dimineaţa, la ora 11.30, un editorial pe Radio România Cultural.
Publică volumul de publicistică „Manifest împotriva becalizării României”, Editura Tritonic 2007.
Realizează un studiu comparativ despre sistemele electorale ale tuturor ţărilor din Uniunea Europeană versus sistemul electoral românesc evidenţiind numeroasele vicii profunde ale acestuia din urmă.
Iniţiază o plângere la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în privinţa unei grave discriminări între competitorii electorali conţinută de legea privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
Din iulie 2008 iniţiază procedurile de înfiinţare a Asociaţiei Umaniste Române. În septembrie 2008 organizează cu Asociaţia Umanistă Română un protest în faţa Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului împotriva îndoctrinării religioase în şcolile din România şi declanşează o campanie civică pe această temă.
Pe 27 august 2009, îşi anunţǎ candidatura la preşedenţie din partea Partidului Verde.
Remus Cernea obţine, cu Societatea Culturală Noesis, cea mai înaltă distincţie a Industriei Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, decernată la Palatul Cotroceni de Preşedintele României, Ion Iliescu, pentru cele mai bune produse culturale multimedia din România pe anul 2002 - Enciclopediile virtuale I.L. Caragiale şi C. Brâncuşi. Societatea Culturală Noesis a fost nominalizată (în 2002) la premiile Internetics pentru cel mai bun site cultural din România.
Asociaţia Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă, este nominalizată la Gala Societăţii Civile pe anul 2004, la premiul pentru cea mai bună campanie din România şi la premiul pentru secţiunea Comportament civic şi participare publică.
Asociaţia obţine finanţări pe proiecte din partea Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, Ambasada Olandei, Institute for Humanist Studies.
Rezoluţia propusă şi elaborată de Remus Cernea, "Threats to the status of science and social-humanistic disciplines in education" este votată la Washington D.C. în 8 iunie 2008 de Adunarea Generală a International Humanist and Ethical Union – cea mai importantă organizaţie umanistă mondială.
Pentru campania împotriva confesionalizării Universităţii din Bucureşti, este numit în presa satanist-ateu.
În anul 1997, ca protest faţă de excesele naţionaliste şi xenofobe ale unor politicieni precum: Corneliu Vadim Tudor, Gheorghe Funar, George Pruteanu sau Adrian Păunescu, Remus Cernea intră în mod simbolic în UDMR, deşi este de naţionalitate română.
Atasata declaratia de avere
...
Mesaj iniţiat de Darkbrain
si cand il asculti cum vorbeste... zici ca e... mai sfant ca papa! 
