Presedintele trebuie sa cheme poporul la lungul drum al reconfigurarii statului: ce fel de republica, ce fel sistem judiciar si ce independenta pentru procurori, ce fel de CCR?
"Motivarea Deciziei CCR nr. 358/2018 privind conflictul presedinte - ministrul Justitiei este cu mult mai grava decat lasa sa se intrevada dispozitivul si arata foarte clar ca tinta principala a acestui demers nu este sub nicio forma persoana Laurei Codruta Kovesi, ci functia prezidentiala si statutul procurorilor.
Explicit, cu litere ingrosate chiar, CCR consacra subordonarea procurorilor fata de ministrul Justitiei si aboleste independenta acestora: "procurorii nu pot invoca o pozitie de independenta, asemenea judecatorilor" si devin nici mai mult nici mai putin decat "agenti ai Guvernului".
(...)Romania este acum intre doua hauri si intr-unul dintre ele tot trebuie sa paseasca.
Unul este ca presedintele sa nu respecte o decizie a CCR, principial un fapt regretabil, dar justificat cat timp este vorba despre o decizie neconstitutionala si, pe deasupra, cu un mare viciu de validitate. Ea este asumata de numai 4 judecatori, pentru ca trei au opinie separata, care demonteaza linie cu linie decizia si motivarea asa-zis majoritara, si alti doi au opinie concurenta in care argumenteza de fapt ca avem un conflict intre CSM si ministru, nu un conflict intre presedinte si ministru, ceea ce dinamiteaza practic intreaga decizie.
In orice caz, pentru opozitia - fie explicita, fie prin amanare sine die a semnarii decretului - la decizia CCR, care distruge si functia prezidentiala, si rolul CSM si independenta procurorilor presedintele raspunde politic in fata electoratului. Raspunde politic pentru ca alege sa apere Constitutia inclusiv in fata CCR, cand Curtea o ia razna si electoratul stabileste daca a gresit sau nu.
Celalalt hau este recunoasterea unei puteri absolute fara cenzura, fara lege si fara limite pentru o institutie ai carei membri nu au nicio raspundere, de niciun fel, nici juridica, nici politica, si care au inceput sa reconfigureze Romania ca republica parlamentara, cu un sistem judiciar din anii '90.
Daca maine, sa zicem, dupa inca o vizita a lui Valer Dorneanu la Moscova, aceasta CCR va decide ca aderarea Romaniei la UE e neconstitutionala ce facem? Respectam decizia si iesim din UE?
Credeti ca nu e posibil? Este nu doar posibil, ci previzibil daca cititi Decizia 104/2018, care practic arata o intentie cat se poate de clara in aceasta directie.
In aceasta decizie, CCR vorbeste despre "identitate constitutionala nationala", pune sub semnul intrebarii obligativitatea hotararilor CJUE deoarece "ramane la aprecierea Curtii Constitutionale aplicarea in cadrul controlului de constitutionalitate a hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene sau formularea de catre ea insasi de intrebari preliminare in vederea stabilirii continutului normei europene. O atare atitudine tine de cooperarea dintre instanta constitutionala nationala si cea europeana, precum si de dialogul judiciar dintre acestea, fara a se aduce in discutie aspecte ce tin de stabilirea unor ierarhii intre aceste instante".
CCR spune clar ca "aderarea la Uniunea Europeana nu poate afecta suprematia Constitutiei asupra intregii ordini juridice". Deci Constitutia, in interpretarea CCR, poate fi contrara angajamentelor europene asumate de Romania. Adica fix ce se intampla prin Decizia 358/2018.
Dar opozitia la aceasta nenorocire nu este suficienta. Presedintele trebuie sa cheme poporul la lungul drum al reconfigurarii statului: ce fel de republica, ce fel sistem judiciar si ce independenta pentru procurori, ce fel de CCR? Drumul iesirii din haul cel mic."