Chestiunea zilei - 30.11.2017

Respectați tradițiile și obiceiurile de Sf. Andrei?

• Da
• Partial
• Nu

"Credinciosii il praznuiesc joi pe Sfantul Apostol Andrei, crestinatorul neamului romanesc, el fiind numit "Cel dintai chemat", intrucat a raspuns primul chemarii lui Hristos la apostolat.

Ziua de 30 noiembrie este, totodata, sarbatoare bisericeasca nationala. Noaptea din ajun este asociata in popor cu obiceiuri precrestine, precum aparitia strigoilor, farmece, ghicirea ursitului si a vremii.

Sarbatoarea Sfantului Apostol Andrei (nume care deriva din cuvantul grecesc Andreas, care inseamna "viteaz" sau "barbatesc") apare pe 30 noiembrie in calendarele ortodox, romano-catolic, luteran si anglican. In Scotia, insa, el figureaza in ziua de 9 mai, ca amintire a datei primirii unor relicve ale Sfantului Andrei.

Pestera Sfantului Andrei

Locul in care traditia populara romanesca sustine ca a trait si a crestinat Sfantul Apostol Andrei este cunoscut astazi sub numele de Pestera Sfantului Andrei, situat in apropierea localitatii Ion Corvin din judetul Constanta. Pestera se gaseste la mai putin de doi kilometri de "Cismeaua Mihai Eminescu" si la aproximativ patru kilometri de soseaua Constanta - Ostrov, fiind clasata ca monument istoric.

Noaptea Sfantului Andrei: superstitii, farmece, predictii privind ursitul, dar si vremea

Noaptea Sfantului Andrei este marcata de unele obiceiuri, traditii, superstitii de sorginte precrestina, vizand aparitia strigoilor, farmece si ghicirea ursitului, dar si protectia oamenilor, a locuintelor si a animalelor.

In noaptea de Sfantul Andrei, hotarul dintre cele vazute si cele nevazute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.

"Andrei cap de iarna" (asa cum i se spune in Bucovina) permite producerea unei imbinari intre lucrurile malefice si cele benefice, disparand hotarul dintre ele. Astfel, in noaptea Sfantului Andrei, "umbla strigoii" sa fure "mana vacilor", "mintile oamenilor" si "rodul livezilor". Strigoii sunt spirite ale celor morti, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe taramul de dincolo si care, in aceasta noapte, devin periculoase, distrugatoare, aducand calamitati, boli si nefericire.

Iata de ce, in multe locuri, gospodinele atarna cununi de usturoi ori ung portile, usile si geamurile, dar si cotetele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni patrunderea duhurilor rele.

Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va veni ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protectie fata de duhurile malefice, precum si ca modalitate de a atrage un posibil partener de viata, a ursitului (dupa ce, in prealabil, usturoiul a fost sfintit la biserica si pastrat la icoana).

Ca mijloace de protectie fata de strigoi se mai folosesc firimituri de paine imprastiate in curte - pentru ca duhurile sa nu intre in casa dupa mancare - si candele aprinse langa icoane. Animalelor din gospodarie li se pune in hrana busuioc sfintit si in apa agheasma.

De asemenea, se descanta droburi de sare, care se ingroapa sub grajd, pentru a fi scoase la suprafata de Sfantul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.

In noaptea Sfantului Andrei, oamenii aduc in casa crengute de visin, le pun in apa si, daca infloresc pana la Craciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semanarea de grau in mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lasate in pod pana la Craciun - cele stricate sunt semn de luna ploioasa, cele incoltite sunt semn de bogatie.

Fetele care vor sa-si afle ursitul ascund sub perna busuioc sfintit, astfel incat chipul barbatului sa le apara in vis, apeleaza la "facutul cu ulcica", folosind un vas nou de lut, carbuni incinsi si incantatii magice, sau, la miezul noptii, se uita intr-un pahar cu apa "neinceputa", asezat pe cenusa, in care lasa sa cada o verigheta sfintita.

In unele zone, se crede ca ursitul se poate vedea daca fata se asaza goala intre doua oglinzi, cu o lumanare in mana.(...)"

sursa - ziare.com

Da

nu