Fantomele din Oltenia, adevăr sau… bântuială?

Pe lângă fenomenele ezoterice precum interpretarea viselor, ghicitul în cărţi sau în cafea, astrologie etc., oamenii cred, unii chiar cu tărie, că printre noi şălăşluiesc şi sufletele celor ce au trecut în nefiinţă. Încă de la o vârstă fragedă, copiii sunt ameninţaţi sau speriaţi de către bunici, părinţi cu Bau–bau-ul, moroi sau strigoi. Mitologia fantomelor dăinuie din cele mai vechi timpuri, străbunii noştri căutând explicaţii, interpretări şi chiar metode de depistare şi apărare împotriva înfricoşătoarelor apariţii.

Dracula cel mioritic, un predecessor al stafiilor 

Zona Olteniei rămâne, totuşi, potrivit spuselor din bătrâni, lăcaşul unde sălăşluiesc cele mai multe arătări supranaturale. Deci, cei care trăiesc în această zonă sunt oarecum îndreptăţiţi să se simtă ofensaţi când constată că străinii nu ştiu altceva despre România decât că este ţara celui care ziua dormea, iar noaptea se plimba însetat de sânge, pe numele lui mic Dracula.

În contemporaneitate, românii l-au uitat pe conte şi s-au centralizat asupra credinţei în strigoi şi mai ales în fraţii lor mai mari ți mai nemiloşi – moroii. Unei amărăte de fantome, care nu a avut inspiraţia măcar să îşi murdărească cearșaful alb cu sânge, i-a scăzut rata de succes în ceea ce priveşte stimulul ,,Buhhuu!” şi răspunsul ,,Cine-i acolo?”.

Din bătrâni, se spune că moroi deveneau oamenii care fie au fost răi în timpul vieţii, fie s-au născut cu chitie, fie au suferit o moarte violentă. Vânătorii de fantome s-au gândit să anihileze apariţia acestora printr-o metodă drastică: dezgroparea mortului suspectat de către rude că nu le-ar da pace şi înfigerea unei suliţe fix în inimă. Deşi par scenarii desprinse din filmele de groază, în unele sate din Oltenia încă se mai practică asemenea ritualuri.

O altă  credinţa populară este şi aceea potrivit căreia sufletul mortului nu părăseşte casa timp de şase săptămâni, indiferent dacă acesta se transformă sau nu în moroi.

Ruşinoase la TV, nu şi cu sătenii 

Cu astfel de poveşti, nu e om care, aflat după miezul nopţii, singur pe stradă, să nu arunce o privire peste umăr la auzul unui banal foşnet de frunze.

Există filme documentare menite să explice prezenţa fantomelor. Cu toate acestea, sunt şi oameni care nu cred în veridicitatea misterioaselor apariţii. O fi mit, închipuire, nălucă, produsul unei imaginaţii bogate sau o fi un spirit cât se poate de prezent şi activ? Aceasta este întrebarea al cărui răspuns nu este încă foarte clar. Un lucru rămâne cert – nicio fantomă nu a avut curajul să apară într-un show televizat şi să răspundă întrebărilor menite să elucideze existenţa sa. Chiar dacă este utopic să ne imaginăm aşa ceva, cu siguranţa raitingul ar fi intrat în istorie, iar emisiunea ar fi difuzată la scară planetară şi interceptată chiar şi de extratereştrii.

Bulzeşti, locul de baştină pentru moroi   

Satul Bulzeşti din Dolj, Oltenia, mai este cunoscut şi sub numele de satul cu moroi. Pentru ţăranii de aici, moroii sunt precum vecinii: insistenţi şi băgăcioşi. Oamenii îşi fac de trei ori cruce înainte să povestească tot ce ştiu despre această invazie a morţilor răzbunători ce pare să fi fost declanşată de un groaznic blestem. De mai bine de 200 de ani, moroii continuă să-şi facă de cap. Când moartea lovea subit într-o familie, vinovatul era căutat în cimitir. Atenţie, însă, moroiul nu trebuie confrundat cu strigoiul. Dacă una dintre cele mai eficiente arme impotriva strigoiul este usturoiul cu care se freacă uşa, ferestrele, hornul şi chiar gaura cheii, în ceea ce priveşte moroii lucrurile stau cu totul altfel. Remediul care nu dă greş este dezgroparea mortului, care potrivit spuselor din bătrâni este neputrezit, are sânge în el şi scoaterea inimii acestuia. Cel care este atacat de moroi se va vindeca doar dacă va vedea sânge şi bucăţi din inima mortului viu. Pe unii, însă, nu-i rezolvi doar cu o scoatere de inimă. ,,Bucăţi făcuţi şi tot se reîntregesc”, cred oamenii, numai să nu-şi lase rudele să trăiască liniştiţi. Exorcişii din Bulzeşti îi taie, însă, până când rezolvă treabă.

Mireasa din pădurea Radovanului – ficţiune sau întâmplare reală? 

Nu doar satul Bulzeşti este cunoscut pentru aparițiile nocturne. O altă comună din Oltenia, Radovan, este şi ea celebră prin prezenţa fantomei din pădure.

Puţin sunt cei care îşi mai fac curaj să intre în pădurea Radovanului. Fie zi sau noapte, sătenii se tem să nu se întâlnească cu fantoma ,,miresei de la Radovan”

Legenda spune că mireasa este o tânără, pe nume Ileana, care acum mai bine de 60 de ani şi-a pus capăt zilelor în pădure. Oamenii din Radovan povestesc că Ileana era o tânără care plecase din Moldova în căutarea unui trai mai bun. Ajunsă în Radovan, ea s-a angajat la un bărbat bogat care a început să îi facă avansuri. Fata nu a cedat, dar a fost batjocorită şi a rămas însărcinată. Nu a putut trece peste acest lucru şi peste faptul că trebuia să aducă pe lume un copil nedorit. A mers în pădurea Radovanului şi s-a spânzurat de o creangă.

Mai târziu s-a dovedit că fata nu era gravidă. Toată lumea spune că era foarte frumoasă, iar băieţii erau tot timpul în prejma ei. Şoferii, care la drum de seară trec prin pădurea Radovan, sunt sfătuiţi să nu încetinească sau să privească în altă parte decât înainte.

Legendă sau adevăr, nimeni nu poate spune ce s-a întâmplat cu adevărat. Unii cred că mireasa fantomă este pură invenţie, iar alţii sunt siguri că trupul tinerei moldovence se odihneşte sub o cruce fără nume din cimitirul Radovan, iar năluca ei bântuie drumul din apropiere.

Oamenii cred în poveşti, chiar dacă poveştile sunt… horror

Sintetizând, putem spune că pe lânga brandurile celebre prin care se face cunoscută Oltenia: folosirea perfectului simplu ,,fusei, făcui”, a cântecului ,,M-a făcut mama oltean”, a unităţii de măsură ,,oţâră”, putem adăuga cu success şi mitul fantomelor, al strigoilor şi moroilor care nu contenesc să bântuie de secole neînfricaţii olteni.

Nicoleta Vărzaru şi Adina Bechet