Diabetul are, spun specialiştii, dimensiunile unei pandemii. 7 milioane de cazuri anual la nivel mondial, dintre care 70.000 de copii. La fiecare 10 secunde un pacient moare din cauza diabetului, chiar dacă, după cum spune medicul Nicoleta Chitea, şefa Secţiei Diabet şi Boli de Nutriţie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, 70 – 80 % dintre bolnavi nu conştientizează implicaţiile acestei boli. În judeţul Olt sunt peste 16.000 de pacienţi cuprinşi în programul naţional de diabet. 4.727 dintre aceştia sunt insulino-dependenţi, medicamentele, fără de care deznodământul ar fi trist, fiind suportate din bugetul naţional. Cel mai grav, 59 sunt copii cu vârste cuprinse între câteva luni şi 16 ani, lucru destul de rar întâlnit înainte de 1989.
„Nu ştiu dacă această creştere constantă a numărului de bolnavi de diabet are ca explicaţie doar faptul că trăim altfel, cât acela că posibilităţile de diagnostic au crescut considerabil. Se folosesc tehnici noi, pacienţii încep să meargă mai des la medic. Cu toate acestea, trăim un paradox. În timp ce tehnologia farmaceutică evoluează, numărul bolnavilor tot creşte. Valul înregistrat în urma campaniei de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, când foarte mulţi pacienţi au fost diagnosticaţi cu diabet, continuă să fie val“, a declarat medicul Nicoleta Chitea.
„Suntem ceea ce mâncăm, dar şi ceea ce nu mâncăm”
Stresul, lipsa de mişcare şi alimentaţia necorespunzătoare sunt principalele responsabile de declanşarea diabetului. Crunt este că poţi duce boala „pe picioare“, cum se spune, între 5 şi 10 ani, până la diagnostic. Numărul celor afectaţi de diabet, care nu ştiu acest lucru, este egal cu cel al bolnavilor deja diagnosticaţi, spun specialiştii, în urma studiilor realizate. Uneori diabetul evoluează fără simptomele clasice: urinări frecvente, senzaţia aproape permanentă de sete, apetit crescut, scădere în greutate.
„Diabetul se instalează insidios şi rămâne în umbră până când apar complicaţiile. Primii pe lista suspecţilor sunt pacienţii obezi şi cei supraponderali. Până la 80 % dintre obezi sunt şi diabetici. Înainte de 1989 numărul era mult mai mic, acum însă 50% din populaţia ţării este obeză sau supraponderală. Pacienţii nu conştientizează, pur şi simplu, boala, deşi diabetul creşte de patru ori riscul bolilor cardiovasculare, te îmbătrâneşte cu 15 ani, generează complicaţii uneori deosebit de grave“, spune diabetologul.
De ce suntem obezi este o întrebare la care nu vrem, de cele mai multe ori, să găsim răspunsul.
„Suntem ceea ce mâncăm, dar şi ceea ce nu mâncăm, la care adăugăm stresul şi lipsa de mişcare. Un diabetic trebuie să mănânce sănătos. De fapt, noi toţi ar trebui să mâncăm ce mănâncă un bolnav de diabet, pentru că asta este dieta care ne fereşte de boli, dieta unui om sănătos. Şi să nu uităm de efortul fizic, cel care scade glicemia ca urmare a consumului de glucoză în ţesutul muscular. Aşa obţinem şi scăderea în greutate şi mai rezolvăm o problemă. E foarte adevărat, diabetul poate fi însoţit de afecţiuni cardiace care necesită grijă la efortul fizic. Dar mişcare înseamnă inclusiv parcurgerea a 3 kilometri, pe jos, lucru la îndemâna oricui”, ne învaţă medicul.
O analiză necesară, dar disponibilă „din când în când“
Deşi creşterea nivelului de trai ar trebui să aducă şi o sănătate mai bună, statisticile arată altceva. În SUA, Germania sau Anglia, modele pentru mulţi dintre noi, procentul obezilor creşte în fiecare an, la fel şi numărul diabeticilor. Şi revenim, astfel, la stres, la alimentaţia nesănătoasă. Şi ar trebui să revenim la discuţia despre conştientizarea implicaţiilor diabetului.
„De când sunt în specialitate, peste 20 de ani în diabet şi specialist în medicină internă, nu a murit niciun pacient de comă diabetică. Au murit în schimb de infarct, accident vascular cerebral, amputaţie de membre. Pentru că neţinut sub control, diabetul dă complicaţii extraordinare. Din acest motiv, cel puţin de două ori pe an, orice bolnav de diabet ar trebui să facă o analiză absolut necesară – hemoglobina glicozilată – analiza cu cel mai fidel rezultat în controlul diabetului, pentru că arată toate glicemiile înregistrate în ultimele trei luni. Valorile între 4 şi 6 ne indică o funcţie normală a pancreasului, între 6 şi 6,4 vorbim de un prediabet, iar în cazul valorilor mai mari de 6,4 este diabet. Un diabetic ce se tratează trebuie să aibă valori între 6,5 – 7%, peste aceste valori intervenind riscul mare de complicaţii. Necazul este că nu putem face în spital această analiză, decât din când în când, în ritmul în care se face aprovizionarea cu teste. Având puţine, le consumăm cu prioritate la copii”, a mai spus medicul Nicoleta Chitea.
Sursa: gazetanoua.ro
