Doljul, pe locul trei între județele îmbătrânite, nu doar sărace

Doljul, pe locul trei între județele îmbătrânite, nu doar sărace

393
0
DISTRIBUIȚI
1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 SteleVoteaza

Nu suntem pe locul 1 chiar în toate listele ”negre” când vine vorba de statistici și date economice, dar tot ne regăsim pe podium. Când vine vorba de șomaj, de câțiva ani suntem fruntași în țară. Când vine vorba de populația inactivă, aflăm că suntem pe locul III din cauza îmbătrânirii. Capitala numără cei mai mulți pensionari, urmată de județele Prahova, Dolj și Cluj. La polul opus se afla Covasna (32.395) si Tulcea (33.883), cu cei mai putini pensionari. Conform ultimelor date înregistrate de Institutul Național de Statistică, la sfârșitul anului 2014, în Dolj erau 120.810 pensionari. 

 

Conform datelor Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Dolj, la sfârşitul lunii februarie 2015, rata şomajului înregistrat la nivelul judeţului Dolj a fost de 9.57 % corespunzătoare unui număr total de şomeri de 27.830 persoane, din care 11.120 femei.

Din totalul de şomeri   înregistraţi la sfârşitul lunii februarie 2015, un număr de 4.927 sunt şomeri indemnizaţi şi 22.903  sunt şomeri neindemnizaţi. Din numărul de şomeri neindemnizaţi, 5.489 persoane au primit adeverinţe pentru venitul minim garantat  conform Legii 416/2001 cu modificarile la zi. Din numărul total de şomeri  indemnizaţi de 4.927 persoane, 4.213 provin din muncă şi 714 din rândul absolvenţilor. Referitor la structura  şomajului după mediul de rezidenţă statistica ne arată că aproximativ 79.3 %  din numărul total de şomeri înregistraţi provin din mediul rural (22.068 persoane) şi 20.7 % provin din mediul urban (5.762persoane ).

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare in numărul total de şomeri înregistraţi la nivelul AJOFM Dolj, în luna februarie  2015 aceasta fiind de aprox. 84 % (23.380 persoane).Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal au o pondere de aprox. 12. % (3.344 persoane), iar cei cu studii universitare au o pondere de 4 % (1.106 persoane).

Referitor la structura şomajului pe categorii de vârstă,se observă ca cei mai mulţi şomeri sunt cei cu vârsta cuprinsă între 40-49 ani( 8.349 persoane), urmaţi de segmentul de vârstă 30-39 ani (6.481 persoane). Pe locul următor se situează segmentul de vârstă 50 – 55 ani (4.021 persoane), urmat de segmentele de vârstă peste 55 ani ( 3.676 persoane) şi sub 25 ani  (3.144 persoane). Cei mai puţini şomeri sunt cei cu vârsta între 25-29 ani ( 2.159 persoane)

 

Cateva date despre pensii si imbatranirea populatiei (sursa hotnews.ro):

  • Peste 50 de an, pentru acelasi salariu vei primi o pensie cu 31% mai mica decat ai primi azi.
  • In anul 2030 femeile vor trai la pensie 22 de ani iar barbatii 17 ani;
  • Imbatranirea populatiei ocupate din Romania este mult mai accentuata in agricultura, unde 1/3 din persoanele ocupate au varsta de peste 55 de ani.
  • Evolutia atipica a numarului de nasteri din perioada 1967-1970 va amplifica presiunea asupra sistemelor publice de sanatate si pensii in jurul anului 2035.
  • In 1990 la fiecare salariat existau 0,4 pensionari; raportul s-a inversat incepand din 1998 iar in prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari; la orizontul anului 2060 la fiecare salariat vor fi 1,5 pensionari.
  • Procesul de imbatranire si de reducere a numarului de locuitori se suprapune peste problemele structurale ale pietei muncii din Romania, respectiv o ocupare excesiva in agricultura si inca redusa in domeniul serviciilor. 29% din forta de munca din Romania se regaseste in agricultura fata de 3,4% in Zona Euro. Sectorul serviciilor reprezinta 42% din forta de munca ocupata in Romania, fata de 72% in Zona Euro.
  • A doua consecinta a imbatranirii si reducerii populatiei totale este presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, atat pe partea de venituri prin afectarea cresterii economice cat si pe partea de cheltuieli, prin majorarea cheltuielilor pentru asistenta sociala si sanatate.
  • Orice crestere a cheltuielilor publice pentru protectie sociala peste nivelul actual poate avea loc numai in conditiile in care are loc si o crestere a ponderii veniturilor bugetare in PIB, care sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeana.
  • Cresterea veniturilor bugetare in PIB trebuie sa se faca prin intensificarea luptei impotriva evaziunii fiscale si nu prin majorarea fiscalitatii, care ar degrada mediul de afaceri.

Spune-ti parerea

Pentru a putea lasa comentarii logheaza-te cu contul CraiovaForum folosind formularul din partea dreapta sau Inregistreaza-te daca nu ai cont.