Valorificarea monumentului de la Cioroiu Nou. Finalul unei noi etape. Florin Ridiche, directorul Muzeului Olteniei, anunţă că, după două luni de cercetări realizate cu sprijinul financiar al Consiliului JudeţeanDolj în situl de la Cioroiu Nou, s-a aj „Cercetarea şi restaurarea monumentelor arheologice de la Cioroiu Nou şi Răcari reprezintă un obiectiv cuprins în programul «Consiliul Judeţean Dolj investeşte în cultură». Descoperirile făcute de-a lungul timpului la Cioroiu Nou au fost publicate în mai multe articole şi cărţi, au fost prezentate la diferite sesiuni de comunicări naţionale şi internaţionale şi au fost larg mediatizate.
Fortificaţia romană de la Cioroiu Nou reprezintă, alături de castrul roman de la Răcari, un important monument arheologic de pe teritoriul judeţului Dolj. Dimensiunile sale (235 x 140 metri), precum şi descoperirile arheologice spectaculoase anunţă un sit arheologic de excepţie.
După cercetările efectuate de C. S. Nicolăescu-Plopşor, Dumitru Tudor şi Gheorghe Popilian, săpăturile au fost reluate în anul 2000 de către colegul Dorel Bondoc, de la Muzeul Olteniei.
An de an au fost efectuate sondaje de informare, urmate de săpături arheologice sistematice. După achiziţionarea unei parcele de teren de către ONG Alexis Project şi cedarea acesteia pentru cercetările arheologice, s-a putut trece la conservarea primară a ruinelor dezvelite. În săpăturile din anii 2009 – 2010, au fost puse în evidenţă fundaţiile termelor construite de detaşamentul legiunii VII Claudia, care a staţionat la Cioroiu Nou vreme de aproximativ jumătate de secol“, a afirmat directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche.
„Deşi exista bănuiala că în jur trebuie să fi fost şi alte construcţii, rezultatele obţinute în săpăturile arheologice care au urmat au depăşit aşteptările. Mai multe clădiri cu fundaţii din piatră, ziduri din cărămidă şi acoperişuri din ţiglă au fost ridicate după un plan urbanistic riguros prestabilit, în binecunoscuta manieră romană.
Constructorii romani s-au întrecut pe sine, prin folosirea unei cantităţi impresionante de materiale de construcţie. În momentul în care într-o secţiune sau suprafaţă arheologică era încheiată cercetarea unei clădiri, imediat era descoperită o alta.
Intensitatea activităţilor constructive denotă un rang special al aşezării şi fortificaţiei romane de la Cioroiu Nou. În ultima vreme, tot mai multe opinii avizate acreditează identificarea aici a enigmaticei Colonia Malva. În acest sens pot fi invocate descoperirile arheologice făcute de-a lungul timpului: inscripţii, piese sculpturale, monede, fibule, ceramică, opaiţe, obiecte din bronz, obiecte din fier.
O inscripţie descoperită la Cioroiu Nou atestă, deocamdată, existenţa aici în prima jumătate a secolului III, a unei statio aflată sub conducerea lui Germanus, speculator al legiunii VII Claudia. Misiunea acestui post de pază şi supraveghere poate fi dedusă din amplasarea geografică a localităţii, în plină zonă de câmpie fertilă. Este vorba şi despre o entitate administrativă care se ocupa de colectarea taxelor şi impozitelor, întreţinerea căilor de comunicaţie şi efectuarea de achiziţii şi rechiziţii în folosul armatei romane.
De regulă, o astfel de statio era condusă de un beneficiarius, subofiţer în cadrul armatei romane. Însemnul unui beneficiarius era o lance miniaturală de bronz sau fier. În cercetările din anul 2013, a fost descoperită o astfel de piesă ce ne-a condus la concluzia că avem de-a face cu o statio, indubitabil.
În timpul cercetărilor din acest an, au fost descoperite numeroase obiecte din bronz şi din fier. O categorie importantă de artefacte este reprezentată de monede. Zeci de astfel de piese sunt descoperite anual la Cioroiu Nou.
În final, din cantitatea remarcabilă de ceramică descoperită, amfore, căni, urcioare, capace, farfurii, străchini, castroane, o pondere semnificativă este deţinută de ceramica pictată, apanaj al olarilor romani ce lucrau la Cioroiu Nou, într-unul sau în mai multe ateliere ceramice. Este suficient de remarcat faptul că de la Cioroiu Nou provine cea mai mare cantitate de ceramică romană pictată din întreaga Dacie romană. Toate cele expuse sumar mai sus recomandă monumentul arheologic de la Cioroiu Nou drept unul ce poate oferi oricând surprize“, a spus arheologul Dorel Bondoc, coordonatorul ştiinţific al cercetărilor.
Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a declarat că rezultatele cercetărilor desfăşurate în acest an pe şantierul arheologic de la Cioroiu Nou reprezintă argumente solide în favoarea iniţiativei administraţiei judeţene de a continua sprijinirea financiară a specialiştilor de la Muzeul Olteniei, dar şi a proiectelor care urmăresc promovarea acestor monumente istorice ca obiective turistice.
„Vreau să salut reuşita noii campanii derulate de Muzeul Olteniei în situl de la Cioroiu Nou, una fructuoasă atât din punctul de vedere al descoperirilor făcute, cât şi din cel al creării condiţiilor pentru valorificarea turistică a acestor vestigii.
Fiecare nouă etapă de cercetări arheologice ne confirmă faptul că am gândit corect atunci când am hotărât să susţinem financiar această activitate laborioasă a specialiştilor de la muzeu, a căror muncă o apreciem pe deplin, şi constatăm acum cu plăcere că rezultatele sunt cel puţin pe măsura eforturilor.
Consiliul Judeţean rămâne consecvent ideii de a se implica în restaurarea acestor fortificaţii din epoca romană, cu convingerea că astfel vom reuşi să transformăm Doljul într-un reper important pe harta turistică a Europei. Un circuit în care monumentul istoric de la Cioroiu Nou poate fi integrat alături de Muzeul «Henri Coandă» din Perişor, de Mănăstirea Maglavit şi de Portul Cultural Cetate le va vorbi vizitatorilor într-un mod cât se poate de expresiv despre bogăţia istorică, spirituală şi culturală a acestor locuri“, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
Sursa: http://www.oltenasul.ro
Raspunde cu citat
