Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, a participat, luni, la seminarul „Soluţii pentru Managementul Integrat al Apei“, organizat în sala de ședințe a instituției, în cadrul căruia a fost prezentat conceptul de alimentare artificială a acviferelor, ca soluţie în vederea asigurării unor surse de apă potabilă pentru localităţile din zona de sud şi de sud-vest a judeţului.
Cu această ocazie, Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj, a subliniat că tehnologia, implementată cu succes în Olanda, poate contribui semnificativ, alături de masterplanul derulat de administrația județeană cu finanțare europeană, la rezolvarea unora dintre problemele privind alimentarea cu apă a localităților din Lunca Dunării.
„Am fost foarte interesați de ceea ce faceți dumneavoastră și urmărim să punem în operă experiența pe care ați câștigat-o, în mod special în Olanda. Ne aflăm într-unul dintre cele mai mari județe ale României, care are probleme notabile legate de alimentarea cu apă.
În sudul Doljului, într-un procent foarte ridicat, fântânile sunt infestate cu nitrați, nitriți și amoniac, iar în nordul județului o exploatare nejudicioasă a resurselor subsolului a făcut ca pânza freatică să fie afectată. Suntem deschiși ideii de a folosi orice fel de tehnologie care poate fi utilizată pentru a îmbunătăți calitatea vieții în această regiune.
Mă bucur că la acest seminar se află prezenți toți cei 17 primari ai localităților situate de-a lungul Dunării, de la Calafat și până la Bechet și Dăbuleni, în zone care riscă să se deșertifice. De altfel, acest fenomen, al deşertificării, dar şi seceta au dus la degradarea solurilor în sudul judeţului, unde circa 105.000 de hectare au devenit aride, iar, potrivit Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice Dolj, o suprafaţă de 4.111 hectare de teren nu mai poate fi utilizată în prezent pentru agricultură.
În aceste condiții, consider că proiectul pe care ni-l propuneți și care prevede folosirea unor tehnologii revoluționare pentru stocarea apei în acvifere poate fi aplicat cu succes și aici, în sudul arid al României. În această regiune, solul este nisipos și poate să acționeze ca un filtru, pentru a fi create aceste bazine subterane de apă potabilă, din care să fie alimentată populația. Și primarii și-au arătat interesul pentru a aplica aceste proceduri noi, iar eu cred că în județul Dolj poate fi demarat un program-pilot.
Avem mari așteptări și de la Uniunea Europeană, dar și de la programul Strategiei pentru regiunea Dunării, care trebuie să rezolve și alte probleme mari ale acestei zone, spre exemplu să prevină producerea inundațiilor. Așa cum se știe, în anul 2006 ne-am confruntat cu cele mai grave inundații provocate de revărsarea fluviului, o localitate întreagă – Rast – fiind strămutată.
O preocupare constantă a Consiliului Județean Dolj a constituit-o îmbunătățirea condițiilor de viață, în special pentru locuitorii din mediul rural, dar și accesarea fondurilor comunitare. În acest sens, am atras bani europeni pentru finanțarea masterplanului de apă, în valoare de peste 185 de milioane de euro, practic o strategie pe termen lung, în a cărei primă fază introducem alimentarea cu apă și canalizarea în toate marile localități din Dolj, din mediul urban.
Acest proiect va avea o extindere şi pentru localităţile din mediul rural, prin care sperăm să aducem întreg judeţul la suprafaţă. Suma pe care ne-am propus să o obținem pentru această continuare a masterplanului este de aproximativ 300 de milioane de euro. Odată finalizată implementarea lui, ne așteptăm ca o bună parte a problemelor generate de lipsa sistemelor de alimentare cu apă și a rețelelor de canalizare să îşi găsească rezolvarea în Dolj. De aceea m-aș bucura ca, în paralel, acest proiect inovator pe care ni-l propuneți astăzi să poată fi transpus într-un program-pilot pentru județul nostru“, a declarat Ion Prioteasa, președintele Consiliului Județean Dolj.
La rândul său, Mary-Jeanne Adler, director ştiinţific al Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) şi consilier al ministrului delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Ana Varga, a precizat că proiectul prezentat poate contribui la depoluarea resurselor de apă din subteran, dar şi la conturarea unor soluţii moderne de irigare în agricultură.
„Am lansat acest proiect în urmă cu trei ani, orientându-ne către zone critice din România din punct de vedere al alimentării cu apă. Obiectivul principal vizează combaterea situațiilor de urgență legate de instalarea secetei și de lipsa apei pentru populație în anumite regiuni din țară. Zona județului Dolj și, în general, Câmpia Olteniei se confruntă cu această problemă, a deficitului de apă, și de aceea cred că alegerea ei pentru a se aplica un astfel de proiect a fost foarte bună.
Aici, ne-am concentrat atenția pentru a stabili care sunt acviferele ce pot fi folosite pentru aplicarea acestei metode de reîncărcare din resursele de apă de suprafață în perioadele în care avem viituri, în care pot fi inundate controlat anumite suprafețe sau pur și simplu folosind Dunărea pentru inundarea unor zone care au fost utilizate pe vremuri pentru irigații și la care se poate apela acum pentru reîncărcarea acviferelor din Câmpia Olteniei.
Cea mai mare utilitate a proiectului constă în faptul că, pe de o parte, aceste acvifere, care sunt poluate în principal cu nitrați, dar și cu alte substanțe chimice din perioada în care se făcea o agricultură intensivă, ar putea fi depoluate prin reîncărcare. Pe de altă parte, disponibilul de apă ar crește, găsindu-se astfel şi soluții de alimentare cu apă a sistemelor de irigații locale, prin aplicarea de tehnici moderne de udare, astfel încât să îi putem ajuta pe fermieri, iar productivitatea activităţii să crească“, a afirmat directorul ştiinţific al INHGA, Mary-Jeanne Adler.
La seminar a participat şi Violeta Cozianu, consilier în cadrul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la București, care a declarat: „Colaborarea româno-olandeză este veche. Au fost proiecte desfășurate la început în Delta Dunării şi, pornind de aici, această cooperare a căpătat valenţe noi. Cu finanțarea guvernului olandez, s-au implementat peste 120 de proiecte în domeniul apelor, în valoare de câteva zeci de milioane de euro.
Mă bucur că această finanțare continuă și după aderarea României la Uniunea Europeană, pentru că, în general, asistența bilaterală s-a cam încheiat odată cu intrarea ţării noastre ca stat membru cu drepturi depline în comunitatea europeană. Mă mai bucur şi de faptul că subiecte generoase cum este cel de azi se bucură de aportul experților olandezi și de entuziasmul specialiştilor români. Mi se pare că acest proiect este un extraordinar exemplu de sinergie şi cred că toată lumea a avut de câștigat din derularea lui.“
Seminarul „Soluţii pentru Managementul Integrat al Apei“ a fost organizat în cadrul proiectului „Managementul Realimentării Artificiale şi al Stocării Apei în Acvifere“ (MARS), finanțat de programul olandez „Parteneriat pentru apă“, cu sprijinul Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură din Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și al Consiliului Județean Dolj. La întrunire a fost prezentă o delegație olandeză formată din reprezentanţi ai mediului economic şi universitar.
Ca obiective generale, proiectul MARS își propune să contribuie la reducerea riscurilor de secetă și inundații, precum și la creșterea eficienței în managementul resurselor de apă și al furnizării apei potabile către populație.
Sudul județului Dolj a fost identificat ca zonă în care implementarea conceptului de realimentare artificială a acviferelor este fezabilă, în condițiile în care sursele de apă pentru populație sunt fie Dunărea, care are un debit scăzut în perioadele secetoase, fie apa subterană, a cărei calitate este necorespunzătoare.
Sursa: http://www.oltenasul.ro
