DISTRIBUIȚI
1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 SteleVoteaza

Cu o problematică socială complexă, numărul persoanelor care intră în sistem, copii sau adulți, fiind tot mai mare de la un an la altul, Doljul continuă să fie județul unde dezvoltarea sistemului de asistență socială este absolut necesară. S-au făcut pași importanți în acest sens, o spune într-un interviu Florin Stancu, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj, dar pentru a veni în sprijinul acestor persoane, lucrurile nu trebuie să se oprească aici.

Reporter: Anul acesta este unul dificil, pentru toate instituţiile din ţară, din punct de vedere al bugetului. Care este situația la DGASPC Dolj?

Florin Stancu, director Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj: Funcționarea normală a instituției nu este obstrucționată sub nicio formă. Am făcut aprovizionări pentru perioada taomnă-iarnă, avem magaziile aprovizionate și nu sunt probleme nici din acest punct de vedere. Bugetul din acest an va fi altfel pentru că au fost aduse modificări. Astfel plățile pentru persoanele cu dizabilități nu vor mai fi efectuate de instituția nostră, ci de către Agenția Județeană de Plăți și Inpsecție Socială Dolj. Aceste sume reprezentau o pondere mare în buget, aproape jumătate din buget. Instituția noastră nu va fi dezavantajată însă. Stabilirea dreptului și gestionarea tuturor problemelor au rămas la instituția noastră, plata efectivă mutându-se.

Rep.: Care sunt priorităţile din punct de vedere investiţional?

F.S.: Noi sperăm că putem vorbi și despre investiții. Este nevoie de extinderea sistemului. Numărul copiilor și a persoanelor în dificultate din județul nostru crește în fiecare an, din păcate, și atunci este nevoie de extinderea serviciilor. Apoi mai avem o strategie de dezvoltare care se bazează pe dezvoltarea serviciilor sociale în urbanul mic și în mediul rural. Am dezvoltat un centru la Filiași, unul la Băilești și avem în lucru, sperând ca anul acesta constructorii să înceapă lucrările, un centru la Segarcea. Aici vrem să facem un centru pentru copiii cu handicap. Apoi, la Călărași vrem să facem un centru pentru persoanele adulte cu handicap, acest lucru urmând să rezolve problemele din zona Dăbuleni-Bechet și din comunele din jur. Și mai vrem încă un centru la Ciuperceni care ar rezolva problema Poiana Mare-Calafat.

Rep.: Din punct de vedere al resursei umane, care mai este situaţia DGASPC Dolj?

F.S.: În prezent suntem poate mai bine decât am fost vreodată. Suntem conform standardelor de calitate din domeniu și din acest punct de vedere putem spune că se lucrează într-un confort, comparativ cu alte perioade. Nu putem să spunem însă foarte clar aceste lucruri pentru că de curând au apărut, în Monitorul Oficial, câteva modificări. S-au modificat standardele de calitate referitor la protecția copilului și a persoanelor adulte cu handicap. Va fi nevoie de o reevaluare a tuturor serviciilor, de o regândire a acestora raporat la aceste noi standarde și această analiză a și început, în județul nostru, de săptămâna trecută.

Rep.: În ce constă această analiză?

F.S.: Acele standarde ne spun cum să arate un centru, cum să funcționeze. Noi trebuie să ne adaptăm. De exemplu sunt modificări de structură, punându-se accent pe faptul că nu trebuie să mai existe centre cu o capacitate mai mare de 50 de locuri pentru că aglomerările nu fac bine și nu pot oferi servicii de calitate. La noi, din fericire, nu există această problemă. Avem centre cu 50 de locuri, dar nu mai mult de atât. Finanțarea se va face în baza acestui număr maxim. Dacă centrele au mai mult de 50 de locuri nu primesc bani și atunci este o problemă care trebuie rezolvată. La noi, o reformă a început în anul 2006. Și noi am avut centre mari, cu 200 sau chiar 300 de locuri, dar am reorganizat totul.

Rep.: Cum se prezintă judeţul Dolj din punct de vedere al copiilor ai căror părinţi sunt nevoiţi să părăsească ţara pentru un loc de muncă, copii care rămân în grija altor persoane din familie sau din grupul de prieteni?

F.S.: Este un număr foarte mare de copii aflaţi în această situaţie, număr ce rezultă din monitorizările oficiale. Cum acestea nu reflectă întotdeauna realitatea, noi presupunem că numărul real este mult mai mare, chiar de patru ori decât cel oficial. Oficial sunt în jur de 2.000 de situații. Este nevoie de o implicare serioasă în acţiunile de prevenire, activităţi pe care le au în sarcină primăriile. Din păcate, aceste primării nu au personal specializat pe activităţi de asistenţă socială. Chiar şi aşa se fac eforturi pentru a gestiona situaţia.

Rep.: Problematica socială de la nivelul judeţului Dolj, comparativ cu celelalte judeţe din ţară?

F.S.: Doljul este un judeţ foarte mare şi așa cum o spun de fiecare dată şi problemele sociale sunt numeroase. Avem în județ câteva fenomene sociale mai acute, mai puternice. Vorbim despre abandonul copilului, apoi de fenomenul copiilor lăsaţi în ţară, părinţii plecând în străinătate, avem violenţa fizică, verbală, emoţională. De asemenea, o altă mare problemă este exploatarea prin muncă a copiilor, intrând aici şi cerşetoria. Aceste patru fenomene sunt mult prea prezente şi ne luptăm cu ele zilnic, de mai mulți ani. Încercăm să dezvoltăm și campanii de conștientizare a populației.

 

 

 

Spune-ti parerea

Pentru a putea lasa comentarii logheaza-te cu contul CraiovaForum folosind formularul din partea dreapta sau Inregistreaza-te daca nu ai cont.