Directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului (INP), Alexandru Muraru, o contrazice, în mod indirect, pe Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei, în privinţa şanselor pe care Bănia le are în competiţia privind obţinerea mult-râvnitului titlu de Capitală Culturală Europeană în 2021. Acesta a declarat, ieri, în cadrul unui eveniment pe probleme de arhitectură, cultură şi patrimoniu, organizat la Bucureşti, că „Iaşul reprezintă locaţia perfectă, având în vedere faptul că este al doilea oraş din ţară, după Bucureşti, în ceea ce priveşte numărul de monumente istorice”.
Primarul Craiovei declara, în urmă cu două săptămâni, că singurul oraş din România cu care Bănia concurează cu adevărat este Clujul, apreciind în acest caz că “ar fi culmea să ne bată Boc”. „Ieri (29 octombrie a.c. – n.r.) am avut aici pe cineva de la Comisia Europeană care a evaluat deja oraşele din România. Se pare că ne batem cu Clujul, celelalte oraşe sunt cam ieşite din competiţie. Eu sper din toată inima să câştigăm noi. Ar fi culmea să ne bată Boc“, a declarat primarul Craiovei
În schimb, conducerea INP consideră că municipiul Iaşi are prima şansă pentru titlul de Capitala Culturală Europeană în 2021, din punct de vedere al patrimoniului construit.
Astfel, pentru Alexandru Muraru „Iaşiul reprezintă capitala culturală şi simbolică a României”, după cum a afirmat citat fiind de Agerpres.
„Având în vedere atât patrimoniul construit cât şi evenimente de anvergură care contribuie la infrastructura culturală, precum FILIT, FIE, Seara Valorilor, Simpozionul Naţional Monumentul- Tradiţie şi Viitor, Iaşiul are toate şansele pentru a deveni Capitala Culturală Europeană în anul 2021. Mai mult decât atât, importanţa istorică şi tradiţia vor aduce coroana europeană în capitala Moldovei„, a mai declarat directorul INP.
Timişoara, Cluj şi Craiova aspiră în prezent la statutul de Capitală Culturală, în 2016 urmând să fie ales oraşul care va fi în 2021, alături de un oraş din Grecia, Capitală Culturală Europeană.
Deşi este considerat un titlu cultural, obţinerea lui aduce multiple beneficii sociale şi economice semnificative oraşelor şi regiunilor, în special atunci când este integrată într-o strategie de dezvoltare pe termen lung, axată pe cultură.
Viitoarele „Capitale Europene ale Culturii” 2013-2019 vor fi: 2013 – Marsilia (Franţa) şi Koice (Slovacia); 2014 – Umea (Suedia) şi Riga (Letonia); 2015 – Mons (Belgia) şi Plzeň (Republica Cehă); 2016 – Donostia-San Sebastian (Spania) şi Wroclaw (Polonia). Pentru 2017 – în Danemarca, Aarhus şi Sonderborg se află încă în competiţie, la fel şi în Cipru, Nicosia şi Paphos. De asemenea, pentru 2018 a fost stabilit ca oraşele să fie alese din Ţările de Jos şi Malta, iar în 2019 – din Italia şi Bulgaria.
Sursă: Agerpres
Raspunde cu citat
