Străzile ”Lipscani” și ”România Muncitoare”, cunoscute ca fiind principalele artere comerciale ale secolului trecut, își vor recăpăta vitalitatea de la începutul anilor 1.900, prin cel mai complex proiect administrativ-arhitectural demarat de municipalitatea din Craiova. De la sistemul de canalizare și alimentare cu apă, iluminat public și mobilier urban, până la fațadele clădirilor, totul va fi reînnoit în zonele amintite. Cea mai mare parte a lucrărilor va fi făcută din fonduri europene 98%, restul de 2% reprezentând cofinanțarea de la bugetul local. În total, investiția se va ridica la aproximativ 90 de milioane de lei. O nemulțumire există, totuși. Reabilitarea clădirilor existente pe cele două străzi este în sarcina și pe banii proprietarilor, spre deosebire de renovările blocurilor de locatari din zona centrală.
Procesul de revitalizare și reabilitare a zonei centrale a Craiovei se dovedește a fi o adevărată piatră de încercare pentru proprietarii de clădiri. Cele mai multe dintre construcții sunt într-o stare avansată de degradare, iar pentru a căpăta frumusețea de odinioară e nevoie de mai mult decât o vopsea. Fie că adăpostesc magazine cu mărunțișuri, articole vestimentare sau restaurante, casele vor trebui să se alinieze, din punct de vedere cromatic și arhitectural, recomandărilor date de autoritatea locală.
Proprietarii se simt discriminați
Direcția de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Craiova a transmis deja notificări administratorilor clădirilor, în care municipalitatea a trasat, punctual, indicațiile pe care aceștia trebuie să le urmeze în procesul de renovare. Numai că, se plâng oamenii, ”pretențiile” Primăriei îi vor aduce în sapă de lemn. Spre deosebire de blocurile de apartamente din zona centrală a Băniei, care sunt renovate din sponsorizări, fațadele caselor de pe ”Lipscani” și ”România Muncitoare” trebuie refăcute pe banii proprietarilor. ”Suntem foarte nemulțumiți, asta e discriminare. Dacă pentru locatarii din blocuri s-a găsit o soluție, noi de ce nu beneficiem de sprijin ca să facem reabilitarea? Pe mine mă costă circa 10.000 de euro să scot la lumină fațada clădirii, pentru că trebuie să o fac să arate și ca pe timpuri, cu tâmplărie specială, cu firma tot ca pe vremuri și așa mai departe”, mărturisește proprietarul uneia dintre casel vechi de pe Strada ”România Muncitoare”.
Fără plastic!
Indiferent de afacerile pe care le găzduiesc clădirile istorice ale orașului, zidăria, tâmplăria, culorile și firmele trebuie să se încadreze tiparului impus de municipalitate. De jos până sus, fațadele clădirilor trebuie să aibă o culoare unitară, în nuanțe pastel de alb, crem sau ocru. Vitrinele și intrările în spațiile comerciale trebuie să fie din tâmplărie de lemn sau imitație de lemn, iar pentru asta administratorii pot colanta sau vopsi tâmplăria deja existentă. Cât despre numele spațiilor comerciale, un lucru este clar: fără firme luminoase din casete de plastic! Acestea ”vor fi realizate sub formă de litere volumetrice, montate direct pe fațade și iluminate indirect sau neluminate. Firmele în consolă față de planul clădirii se vor realiza obligatoriu din fier forjat, în stilul anilor 1900”, se arată în indicațiile trimise de Primăria Craiova proprietarilor clădirilor.
Caractere ”de firmă”
Pe lângă descrierea condițiilor, administratorii au primit și copii ale unor fotografii ilustrând cafenele și restaurante care urmează întocmai arhitectura pe care autoritatea locală din Craiova și-o dorește, din care aceștia să se inspire. De altfel, oamenii au primit anexată și o listă a fonturilor (caracterelor) pe care proprietarii vor trebui să le folosească în realizarea firmelor.
Vremuri noi, afaceri noi
Cum revitalizarea este cuvântul la ordinea zilei, micii investitori din clădirile istorice se gândesc serios să se reprofileze. Unii și-au închis deja vechile afaceri și își fac planuri pentru noi business-uri. ”Mă gândesc să deschid o cafenea, cu o mică terasă în față. Înainte aveam o firmă de calculatoare, dar trebuie să mă reprofilez dacă se schimbă toată fața Lipscaniului. Am înțeles că vor să arate ca la Sibiu, ne-au trimis și fotografii cu strada veche de acolo, cu magazinele și restaurantele, ca modele. Oricum, tot nu ne este clar ce și cum va arăta la final și ce anume vor cei de la primărie de la noi”, povestește administratorul unei clădiri din ”Lipscani”.
Exemple autohtone de urmat
Municipalitatea craioveană le-a oferit acestora și două exemple autohtone de cum vor trebuie să arate spațiile comerciale exterioare. Unul dintre exemplele practice este cafeneaua ”Scena”, de la parterul blocului ”Lumea Copiilor”, dar și firma farmaciei ”Anacora”, situată în aceeași clădire.